Justitie

Decizia CCR în cazul revocării şefei DNA, publicată (document)

Decizia Curţii Constituţionale, care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedinte, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, şi a stabilit că preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, a fost publicată joi seară în Monitorul Oficial, la câteva ore după ce CCR a publicat pe site-ul instituţiei motivarea acestei decizii, scrie România TV.

"Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Definitivă şi general obligatorie", este decizia luată de Curtea Constituţională în 30 mai şi publicată joi seară în Monitorul Oficial.Curtea Constituţională arată în motivarea deciziei privind revocarea Laurei Corduţa Kovesi de la şefia DNA că preşedintele nu este îndrituit să facă o analiză decizională asupra modului în care este motivată propunerea, în schimb, acesta poate deschide un dialog cu ministrul Justiţiei cu privire la aceste aspecte. CCR mai spune că nu este nici rolul preşedintelui şi nici cel al Curţii Constituţionale de a face un control al acestei evaluări pentru că, într-un atare caz, ar denatura rolul ministrului Justiţiei şi s-ar transforma în autorităţi de control al modului în care ministrul Justiţiei înţelege să îşi exercite competenţa constituţională discreţionară minimală ce se reflectă în evaluarea realizată. Curtea constată că şeful statului a făcut în acest caz o „evaluare a evaluării" ministrului Justiţiei, cu alte cuvinte a temeiniciei motivelor cuprinse în propunerea de revocare, plasându-se deasupra autorităţii ministrului Justiţiei, ceea ce încalcă Constituţia, scrie news.ro.Curtea reţine că, potrivit art.109 alin.(1) din Constituţie, „Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia", iar potrivit art.35 alin.(3) din Legea nr.90/2001, „Miniştrii răspund de întreaga activitate a ministerului în faţa Guvernului, precum şi, în calitate de membri ai Guvernului, în faţa Parlamentului".

"Or, prin locul şi rolul său, derivate din alegerea directă de către popor - ceea ce îi conferă un grad echivalent de legitimitate cu Parlamentul, de asemenea ales direct, Preşedintele României nu poate fi participant la o dezbatere parlamentară, deoarece aceasta ar însemna să îşi angajeze răspunderea politică, ceea ce este contrar poziţiei sale constituţionale, situându-l într-o poziţie similară cu aceea a Guvernului, care, potrivit art.109 alin.(1) din Constituţie, răspunde politic în faţa Parlamentului. Aşadar, rezultă că Preşedintele României nu răspunde politic în faţa Parlamentului (...) Prin urmare, argumentele cuprinse în propunerea de revocare a procurorului din funcţia de conducere, prevăzută de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, precum şi temeinicia acestora se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei, şi nu a Preşedintelui României, generând, astfel, o răspundere politică, în primul rând, a ministrului justiţiei şi, în al doilea rând, a Guvernului în faţa Parlamentului, putând deveni incidente chiar dispoziţiile art.113 şi art.114 din Constituţie, referitoare la votarea unei moţiuni simple sau de cenzură, după caz", se arată în motivarea CCR.

De asemenea, Curtea constată că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, care are valoare consultativă, poate cuprinde consideraţii privind atât temeinicia, cât şi legalitatea propunerii. 

"Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori este un reper consultativ pentru ministrul justiţiei atât în privinţa legalităţii, cât şi a temeiniciei propunerii, însă, Preşedintele României, dată fiind competenţa sa, o poate valorifica, tot cu valoare consultativă, numai pe aspecte de legalitate a procedurii", mai arată Curtea.

CCR mai spune că celelalte critici ale preşedintelui României vizează modul de redactare a documentului, în sensul că acesta este intitulat „Raport privind activitatea managerială de la Direcţia Naţională Anticorupţie", că în corpul său sunt abordate numai aspecte ce ţin de activitatea procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi nu cu privire la activitatea altor procurori cu funcţii de conducere din Direcţia Naţională Anticorupţie, că autorul raportului califică actul în cauză ca fiind o „luare de poziţie" sau că autorul documentului îşi prezintă anumite aspecte din cariera sa profesională chiar în cuprinsul Raportului.

"Or, toate aceste critici nu ţin de legalitatea desfăşurării procesului de revocare. Textul legal impune realizarea unei evaluări a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, fără a stabili titlul pe care documentul trebuie să îl poarte. Atât timp cât documentul este întocmit, astfel cum reţine până la urmă şi Preşedintele României, pentru a susţine propunerea de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în sensul art.54 alin.(4) coroborat cu art.51 alin.(2) lit.b) din Legea nr.303/2004, înseamnă că sunt îndeplinite cerinţele de legalitate a propunerii de revocare. De asemenea, având în vedere că a fost solicitat şi obţinut avizul – negativ – al Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, sub forma Hotărârii nr.52/2018, Preşedintele României ar fi trebuit să se pronunţe strict asupra regularităţii procedurii de revocare. Practic, actul trebuie să consfinţească regularitatea sau lipsa de regularitate a procedurii, şi nu oportunitatea sau lipsa de oportunitate a acesteia", mai spune CCR.

Judecătorii constituţionali mai spun că, având în vedere competenţa discreţionară redusă a ministrului Justiţiei în procedura de revocare a procurorilor din funcţiile de conducere, propunerea de revocare trebuie şi, în consecinţă, a fost fundamentată pe argumente juridice, şi nu de oportunitate. 

Indiferent cine a generat conflictul constituţional, autorităţile au obligaţia să se conformeze deciziilor Curţii Constituţionale a României (CCR), potrivit motivării deciziei privind refuzul preşedintelui de a da curs propunerii de revocare a procurorului-şef al DNA.

"Indiferent de autoritatea care a generat conflictul juridic de natură constituţională, aceasta are obligaţia, în coordonatele statului de drept, să respecte şi să se conformeze celor constatate prin decizia Curţii Constituţionale. Raportat la cauza de faţă, Curtea constată că, din adresa Preşedintelui României prin care a refuzat să dea curs propunerii de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a doamnei Laura Codruţa Kövesi, rezultă, în mod indubitabil, îndeplinirea condiţiilor referitoare la regularitatea şi legalitatea procedurii, sens în care este şi aprecierea Curţii Constituţionale. Prin urmare, Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi ", se arată în motivare.

În document se reaminteşte faptul că autoritatea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, inclusiv deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. De asemenea, deciziile se publică în Monitorul Oficial al României, iar de la data publicării sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Argumentele cuprinse în propunerea de revocare a procurorului din funcţia de conducere, precum şi temeinicia acestora se subsumează competenţei discreţionare a ministrului Justiţiei, şi nu a preşedintelui României, arată Curtea Constituţională a României în motivarea deciziei prin care s-a stabilit că există un conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Ministrul Justiţiei are plenitudine de competenţă sub aspectul autorităţii asupra procurorilor, nu doar autoritate administrativă, potrivit motivării deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) privind refuzul preşedintelui de a da curs propunerii de revocare a procurorului-şef al DNA, potrivit Agerpres.

"Curtea reţine (...) că autoritatea ministrului justiţiei nu este una administrativă, din contră, acesta are plenitudine de competenţă sub aspectul autorităţii asupra procurorilor. Această plenitudine este limitată doar prin dispoziţiile constituţionale exprese, respectiv cele referitoare la numirea în funcţia de procuror şi la aplicarea sancţiunilor disciplinare (...), acestea fiind dispuse de Preşedintele României, respectiv de Consiliul Superior al Magistraturii. Noţiunea de autoritate are o semnificaţie foarte puternică, ea fiind definită drept putere de a da dispoziţii sau de a impune cuiva ascultare, însă, în contextul constituţional dat, acesta se referă la o putere de decizie în privinţa gestionării carierei procurorilor (...) şi a modului de realizare a politicii penale generale a statului", se arată în motivare.

Conform aceleiaşi surse, activitatea judiciară desfăşurată de procuror într-o anumită cauză penală nu are legătură cu autoritatea ministrului Justiţiei, acestea fiind două probleme distincte.

CCR mai arată, citând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că procurorii, acţionând în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public, subordonaţi, mai întâi, procurorului general, apoi ministrului Justiţiei, nu îndeplinesc condiţia de independenţă în raport cu puterea executivă, deşi independenţa faţă de executiv este inclusă printre garanţiile pe care le presupune noţiunea de magistrat.

"Această jurisprudenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului a fost reflectată şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (...). În consecinţă, procurorii nu pot invoca o poziţie de independenţă, asemenea judecătorilor (...), din moment ce activitatea acestora se desfăşoară sub control ierarhic şi sub autoritatea ministrului justiţiei. În acest sens, Comisia de la Veneţia a subliniat că politica judiciară - penală sau civilă - a unui stat este determinată, într-un context democratic, de Guvern, emanaţie a majorităţii parlamentare. Această politică trebuie să fie executată de agenţi ai Guvernului, şi anume de procurori, astfel încât exigenţele referitoare la independenţa completă a judecătorilor nu sunt aplicabile în aceeaşi măsură şi procurorilor", se precizează în motivare.

Curtea Constituţională mai constată că Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte care sunt, în esenţă, diferite.

"Potrivit art.126 alin.(1) din Constituţie, 'Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege', ceea ce înseamnă că din cele trei entităţi cuprinse în autoritatea judecătorească, respectiv în Capitolul VI al Titlului III din Constituţie, numai instanţele judecătoreşti fac parte din puterea judecătorească. Deşi nu face parte nici din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziţie de independenţă instituţională faţă de aceasta, întrucât textul Constituţiei este foarte clar, activitatea desfăşurată de procurori fiind sub autoritatea ministrului justiţiei", se mai menţionează în motivare.

Decizia Curţii Constituţionale poate fin consultată în secţiunea "Documente".

Sursă: România TV
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

USR contestă la CCR modificarea legilor Justiției adoptată de Comisia Iordache

12 Nov 2018 330

Președintele Iohannis a transmis către CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra modificăării Legii privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

12 Nov 2018 204

Ion Stelian (USR) despre decizia CCR referitoare la completurile de cinci judecători de la ICCJ

11 Nov 2018 251

Liviu Dragnea a solicitat Instanţei supreme suspendarea procedurii de tragere la sorţi a noilor judecători din completurile de cinci magistraţi

09 Nov 2018 287

Revista presei locale

07 Nov 2018 399

CCR le-a declarat neconstituţionale. USR şi Iohannis desfiinţează pensiile speciale pentru primari, viceprimari şi preşedinţi de consilii judeţene

07 Nov 2018 486

Curtea Constituțională a decis Legea privind Codul administrativ este neconstituţională în ansamblul său

06 Nov 2018 273

Parlamentarii USR nu au votat legea executării pedepselor, cu dedicaţie pentru infractori

31 Oct 2018 482

Legea privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, modificată de senatori. Ce prevede aceasta

29 Oct 2018 390

„Fără penali în funcţii publice“ este singurul pact pe care USR îl recunoaşte şi îl susţine

27 Oct 2018 581

Discuțiile pe sesizările privind Codul administrativ, amânate de CCR

25 Oct 2018 330

CCR, sesizată pe OUG-ul lui Tudorel Toader. Ion Stelian (USR) - „Îndrăzniţi să credeţi că ordonanţa promovată în sprijinul infractorilor va pica!“

22 Oct 2018 426

Rezultatul referendumului pentru redefinirea familiei, în discuţie la CCR

18 Oct 2018 239

CCR Dezbaterea sesizării premierului Dăncilă, pe tema constituirii completelor de cinci judecători de la ÎCCJ

17 Oct 2018 258

Trei contestaţii privind respectarea procedurii de organizare şi desfăşurare a referendumului, în discuţie la CCR

17 Oct 2018 289

CCR a spulberat modificările lui Dragnea la Codul de Procedură Penală. Ce a declarat Stelian Ion

12 Oct 2018 754

Raport nefavorabil pentru măsurile alternative de executare a pedepselor, în comisiile de specialitate

08 Oct 2018 321

Liviu Dragnea renunţă la şefia Camerei Deputaţilor pentru o zi. Pe cine a delegat acesta

08 Oct 2018 533

Sesizarea preşedintelui asupra modificărilor Legii privind organizarea administrativă a teritoriului României, respinsă de CCR

03 Oct 2018 282

Ion Stelian (USR) - „Guvernul marionetă reclamă la CCR constituirea completului de judecată din procesul lui Liviu Dragnea“

03 Oct 2018 653

Viorica Dăncilă a sesizat CCR pe tema constituirii completelor de cinci judecători de la ÎCCJ

02 Oct 2018 284

CCR a admis sesizarea președintelui Iohannis cu privire la modificarea şi completarea legii referitoare la executarea pedepselor

18 Sep 2018 371

Revista presei locale

18 Sep 2018 427

USR a contestat la CCR noul regulament al Camerei Deputaţilor

13 Sep 2018 287

Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei referitoare la familie, analizată de CCR pe 17 septembrie

12 Sep 2018 577

Ce decizie a luat Curtea Constituțională în cazul conflictului juridic dintre președinte și premier după ce Viorica Dăncilă a plecat în concediu

12 Sep 2018 533

Conflict juridic de natură constituțională între prim-ministrul și președintele României. Se cere intervenția CCR

03 Aug 2018 367

Președintele Klaus Iohannis a trimis către CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea Legii privind Statutul aleșilor locali

01 Aug 2018 408

Darius Vâlcov Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii ar putea fi înfiinţat în două săptămâni după publicarea motivării deciziei CCR

27 Jul 2018 326

Klaus Iohannis sesizează CCR cu privire la Legea privind Statutul deputaților și al senatorilor

26 Jul 2018 710

Legea prevede trecerea Monitorului Oficial de sub autoritatea Guvernului sub cea a Camerei Deputaţilor, promulgată de președintele Iohannis

25 Jul 2018 345

Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, declarată neconstituțională

18 Jul 2018 417

CCR. Hotărârea Parlamentului privind numirea în funcție a unui membru la CNCD, neconstituțională

17 Jul 2018 319

Tudorel Toader, precizări cu privire la modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală

16 Jul 2018 402

Scrisoarea președintelui Iohannis, adresată președintelui CCR

10 Jul 2018 603

O nouă sesizare de neconstituționalitate, trimisă la CCR, de președintele Iohannis. Despre ce lege este vorba

04 Jul 2018 697

Modalitate „paralelă” de titularizare a cadrelor didactice, incriminată de președintele Iohannis. CCR discută astăzi sesizarea de neconstituționalitate

04 Jul 2018 935

Consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a demisionat

20 Jun 2018 469

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează CCR în legătură cu proiectul de modificare a Codului de procedură penală

19 Jun 2018 386

CCR va sesiza Comisia de la Veneţia după întâlnirea dintre consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu şi judecătorul Petre Lăzăroiu

19 Jun 2018 549

CCR a respins sesizarea lui Klaus Iohannis privind Legea referendumului

19 Jun 2018 570

Lia Olguţa Vasilescu, declarații dure la adresa președintelui - ”Klaus Iohannis va fi suspendat dacă nu aplică decizia CCR”

12 Jun 2018 461

Va aplica sau nu președintele Iohannis decizia Curții Constituționale. Ce spune președintele despre o eventuală demisie a Laurei Codruța Kovesi

12 Jun 2018 2884

Excepţie ridicată de fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja în dosarul "Gala Bute"

12 Jun 2018 754

Prima reacție a președintelui Klaus Iohannis după publicarea motivării CCR în cazul Kovesi. Ce a declarat șeful statului

12 Jun 2018 554

Klaus Iohannis sesizeazi Curtea Constituțională asupra unei legi privind securitatea informatică

11 Jun 2018 542

Odată cu înfiinţarea FSDI Deputatul Bogdan Huţucă vorbeşte despre dispariţia mai multor companii de stat. Unele sunt din Constanţa!

08 Jun 2018 1521

Ce a spus fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR) Augustin Zegrean despre motivarea deciziei CCR în cazul şefei DNA

07 Jun 2018 944

Motivarea deciziei prin care a stabilit că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, publicată de CCR

07 Jun 2018 768

Decizia Curţii Constituţionale în cazul revocării Laurei Codruţa Kovesi va fi citită astăzi în plen

07 Jun 2018 549