Dosarul tragediei de la 2 Mai Avocatul din oficiu al lui Vlad Matei Pascu, explicații pe înțelesul tuturor despre cererea de strămutare

• Avocata Maria Neagu, din cadrul Baroului Constanța, a fost desemnată să asigure asistența juridică obligatorie pentru Vlad Matei Pascu în dosarul în care acesta este acuzat de ucidere din culpă, la Judecătoria Mangalia.
• În urma cererii procurorilor de strămutare a dosarului, avocatul a explicat pe înțelesul tuturor, la cererea ZIUA de Constanța, ce înseamnă o cerere de strămutare, care sunt motivele ce pot fi invocate, dar și ce se întâmplă dacă cererea este respinsă.

Dosarul tragediei de la 2 Mai, proces în care Vlad Matei Pascu este judecat pentru uciderea din culpă a doi tineri și rănirea altor trei, se află în centrul atenției în urma unei cereri de strămutare a cazului de la Judecătoria Mangalia, strămutarea fiind cerută chiar de către procurori.
 
Cererea de strămutare va fi analizată de Curtea de Apel Constanța în luna aprilie, decizia pe care o va lua Curtea nemaiputând fi ulterior atacată.
 
Iată explicațiile pe înțelesul tuturor despre ce înseamnă o astfel de cerere, oferite la cererea ZIUA de Constanța de către avocata Maria Neagu, din cadrul Baroului Constanța, avocatul desemnat să asigure asistența juridică obligatorie pentru Vlad Matei Pascu în acest proces.
 
„Strămutarea este o instituție juridică esențială în cadrul procesului penal, având rolul de a asigura un proces echitabil și imparțial. Înțelegerea corectă a condițiilor, a persoanelor care pot formula cererea de strămutare și a instanței competente este crucială pentru aplicarea corectă a legii“, a precizat de la bun început avocata Maria Neagu.
 
În continuare, apărătorul a precizat că „astfel, specifică fazei de judecată, este reglementată în Codul de Procedură Penală la art. 71- 76 și implică transferul unei cauze de la instanța care ar avea în mod normal competența de a judeca respectiva cauză la o altă instanță egală în grad“.
 
Simpla părere sau supoziție nu poat fi confundată cu suspiciunea rezonabilă
 
„Referitor la termenul «suspiciune rezonabilă», ce se regăsește în cadrul art. 71 CPP, a cărui lipsă de claritate şi previzibilitate este criticată, acesta presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată. Astfel, simpla părere sau supoziţie chiar dacă este susţinută de bună-credinţă nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă, aceasta trebuie să se bazeze pe fapte sau împrejurări care să permită conturarea unui grad de probabilitate cuantificabil, acela de a convinge un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorului este afectată“, explică avocatul constănțean.
 
De asemenea, Maria Neagu a precizat că „în ceea ce privește conditiile prevăzute de legiuitor pentru admiterea unei astfel de cereri, art. 71 CPP face o enumerare limitativă, printre care se numără și pericolul de tulburare a ordinii publice (de exemplu, din cauza naturii infracțiunii de care este acuzat inculpatul, a consecințelor pe care aceasta le-a produs, numărul mare de persoane vătămate etc.)“.
 
„Lipsa condițiilor normale de desfășurare a procesului“
 
„Așadar“, spune avocata, „motivul invocat în cererea de strămutare în acest caz îl constituie lipsa condițiilor normale de desfășurare a procesului. Însa, legea nu prevede expres care sunt motivele ce pot determina strămutarea, astfel că textul actual are un caracter de generalitate, incluzând toate situațiile în raport de care se apreciază că, în cauza dedusă judecății, se impune strămutarea pentru a asigura desfășurarea normală a procesului“.
 
„În ceea ce privește întrebarea «Cine poate formula cererea de strămutare?», răspunsul este unul simplu: respectiv părțile, persoana vătămată și procurorul, iar competența de a dispune asupra cererii de strămutare aparține fie Înaltei Curți de Casațtie și Justitie, când se solicită strămutarea unei cauze de la Curtea de Apel competentă la o altă Curte de Apel, fie Curtea de Apel, când se solicită strămutarea judecării unei cauze de la un Tribunal sau, după caz, de la o Judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa“, a explicat avocata Maria Neagu.
 
„Judecarea cererii se face în ședință publică“
 
În continuare, aceasta a precizat că „după ce cererea de strămutare este depusă la instanța de la care se solicită strămutarea, urmează câțiva pași importanți:
-        judecarea cererii: se face în sedință publica, cu participarea procurorului, în cel mult 30 zile de la data înregistrării cererii
-        hotărârea asupra strămutării: Hotărârea asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac.
-        încunoștințarea instanței: Instanța de la care a fost strămutată cauza, precum și instanța la care s-a strămutat cauza vor fi încunoștințate, de îndată, despre admiterea cererii de strămutare“.
 
„Depunerea cererii de strămutare nu duce la suspendarea judecării cauzei“
 
A mai spus avocatul constănțean că „este important de menționat că depunerea cererii de strămutare nu duce la suspendarea judecării cauzei. Cu toate acestea, dacă instanța de la care s-a strămutat cauza a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunțată e desființată prin efectul admiterii cererii de strămutare“.
 
Avocata Maria Neagu a explicat, de asemenea, și ce se întâmplă dacă cererea de strămutare este respinsă:
 
„Procesul continuă în acest caz la instanța inițială, iar, conform Codului de Procedură Penală, în cazul respingerii cererii de strămutare, în aceeași cauză nu mai poate fi formulată o nouă cerere pentru aceleași motive“.
 
În final, avocatul a mai subliniat că „este important de menționat că respingerea cererii de strămutare nu înseamnă neapărat că cererea a fost neîntemeiată. Poate fi vorba despre o interpretare diferită a legii sau a faptelor de către instanță“.
 
Cererea de strămutare formulată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia în cazul procesului ce-l vizează pe Vlad Matei Pascu va fi analizată de Curtea de Apel Constanța la data de 2 aprilie 2024.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Exclusiv!
Procurorii din Mangalia cer strămutarea! Pascu Matei Vlad ar putea fi judecat la o altă instanță