Iată de ce a fost achitat definitiv Gabriel Oprea în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină! (DOCUMENT)

 
 
 

• În cauză, Gabriel Oprea, fostul viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, acuzat de ucidere din culpă, a fost achitat definitiv.
• Tot în acest dosar, Petre Mazilu, administratorul firmei General MPM Impex SRL, care a efectuat lucrarea în teren, a fost condamnat definitiv la doi ani şi opt luni închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă.

 
 
Judecătorii de la Curtea de Apel București și-au motivat decizia din dosarul prvind moartea agentului de poliție Bogdan Cosmin Gigină!
 
În cauză, Gabriel Oprea, fostul viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, acuzat de ucidere din culpă, a fost achitat definitiv.
 
Tot în acest dosar, Petre Mazilu, administratorul firmei General MPM Impex SRL, care a efectuat lucrarea în teren, a fost condamnat definitiv la doi ani şi opt luni închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
 
„În seara de 20 octombrie 2015, agentul de politie Gigină Bogdan-Cosmin, în vârstă de 28 de ani, a fost implicat într-un accident de circulație pe o stradă din municipiul București, în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecință a unui traumatism cranio-cerebral și facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul.
 
La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoțire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul.
 
La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuința sa.
 

Potrivit rechizitoriului, accidentul rutier care a determinat decesul polițistului rutier Gigină Bogdan-Cosmin s-a produs ca urmare a nerespectării, de către inculpații Oprea Gabriel (la acea dată ministru al afacerilor interne), Mazilu Petre (administrator și unic asociat al General MPM Impex SRL) și General MPM Impex SRL, a dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activități (activitatea de însoțire a ministrului de către polițiști rutieri în cazul celui dintâi, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul celor din urmă)“.

 
În motivarea deciziei, Curtea de Apel București reține, printre altele, că
 

„era necesară adaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de trafic concrete (condiţii meteorologice caracterizate de ploaie slabă, vizibilitate redusă, iluminat stradal parţial), cu atât mai mult cu cât existau proceduri scrise care impuneau astfel de măsuri de prevedere, chiar dacă victima îşi desfăşura activitate sub regimul de circulaţie prioritară, conform art. 61 alin. (2) din OU.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice“.  

 

„Totodată, aşa cum s-a arătat, deplasarea coloanei se făcea către domiciliul demnitarului (când se circula cu viteză normală, adaptată condiţiilor de trafic) şi toţi martorii care făceau parte din dispozitivul de însoţire la acel moment au arătat că nu a existat vreo solicitare de mărire a vitezei de deplasare“, potrivit motivării.

 
Curtea observă că „inclusiv în actul de sesizare a instanţei se reţine că din probele administrate în cauză rezultă că victima mai circulase pe acest traseu și că, cel mai probabil, observase lucrarea făcută în carosabil“.
 

„Motivul pentru care victima nu şi-a amintit de existenţa lucrărilor în carosabil rămâne însă necunoscut. Tot astfel, şi motivul pentru modalitatea de reacţie a victimei până în momentul imediat anterior primului impact. Tribunalul a identificat două posibile explicații pentru lipsa de reacție a victimei: fie i-a fost obturată vizibilitatea de farurile autovehiculelor aflate în staționare la semafor, pe sensul celălalt de mers (banda de lângă axul drumului), intervenind așa-zisul fenomen de orbire, fie victima a făcut o mișcare de întoarcere a capului înapoi sau a privit în oglinda retrovizoare a motocicletei pentru a verifica unde se poziționează în raport cu restul coloanei. În actul de sesizare se mai face referire şi la stres ori starea de oboseală specifică sfârşitului de program (fila 90 din rechizitoriu). Pe de altă parte, cum în mod corect a reţinut prima instanţă, astfel de explicaţii se situează în domeniul posibilităţii, neavând grad de certitudine“, se mai arată în motivarea Curții.

 

„La nivel speculativ rămân şi tezele avansate de apărarea inculpaţilor în sensul că ar exista dubii cu privire la abilităţile de motociclist ale victimei sau la starea de sănătate a acesteia ori la acuitatea vizuală la momentul la care ar fi fost încadrat în Ministerul de Interne, chestiuni nedovedite, atâta timp cât victima era încadrată în Poliţie din anul 2006, iar legalitatea încadrării în structurile Ministerului de Interne ori încadrarea pe un anume post în cadrul instituţiei nu fac obiectul cauzei de faţă şi nici nu prezintă relevanţă juridică în absenţa unor date care să aibă legătură cu împrejurările esenţiale vizând producerea accidentului rutier. 

 

„S-a mai invocat de către inculpaţi faptul că la momentul accidentului victima ar fi circulat cu flip-up căștii ridicat, fapt care i-a afectat vizibilitatea. Această împrejurare, chiar reală de ar fi (în condițiile deteriorării căștii nu se poate determina în mod cert poziția în momentului accidentului a flip-up-ului și a geamului căștii), nu este de natură a influența în vreun fel răspunderea inculpaților (...) pentru nesemnalizarea corespunzătoare a lucrărilor, întrucât o semnalizare corespunzătoare ar fi permis observarea obstacolelor de către victimă în timp util, independent de poziția flip-up-ului ori a geamului căștii“, potrivit motivării. 

 
Pe de altă parte, din declarațiile martorilor audiaţi în cauză (motociclişti) rezultă că circulația cu flip-up-ul ridicat pe timp de ploaie este folosită uneori de motocicliști tocmai pentru a spori vizibilitatea, mai arată judecătorii.
 

Referitor la faptul că la momentul accidentului casca radio a victimei nu ar fi funcționat, se constată că din probele administrate în cauză rezultă că la momentul accidentului stația și casca radio a victimei funcționa acesta putând să audă și să transmită comunicări. Aşa cum s-a reţinut deja, acest aspect rezultă din declarațiile martorilor audiați, dar este confirmat şi de listingul și înregistrarea comunicărilor radio efectuate în ziua accidentului din care rezultă că inclusiv în deplasarea în cursul căreia a avut loc accidentul ofițerul din mașina de poliție i-a adresat o comandă victimei, iar aceasta a confirmat recepționarea acestei comenzi.

 

Aşadar, deşi nu se poate stabili motivul pentru care victima nu şi-a amintit de existenţa lucrărilor în carosabil, cert este faptul că motocicleta rula cu o viteză de aproximativ 84 km/h, într-o zonă în care regimul legal de viteză era de 60 km/h, însă nu s-a realizat o adaptare a vitezei de deplasare la condiţiile de trafic concrete (carosabil umed, ploaie slabă, vizibilitate nocturnă, iluminat stradal – aşa cum se reţine şi de expertul criminalist, iar iluminatul stradal era parţial funcţional – aşa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la faţa locului şi fotografiile judiciare întocmite – vol. 4 DUP).

 
Interesul opiniei publice pentru cauză
 
În acest context, Curtea observă că, dincolo de interesul opiniei publice pentru cauza în care s-au formulat acuzaţiile împotriva inculpaţilor, determinat de faptul că victima se afla în calitate de poliţist în dispozitivul care însoţea o persoană publică, respectiv pe inculpatul Oprea Gabriel, ministru în Guvernul României, speţa de faţă reprezintă, în esenţă, un  proces penal având ca obiect comiterea unei infracţiuni de ucidere din culpă în condiţiile unui accident rutier.
 

Prin urmare, se constată, spun magistrații, că „nu există nicio probă care să dovedească că inculpatul Oprea Gabriel, în data de 20.10.2015, în contextul deplasării soldate cu accidentul rutier ce a produs moartea victimei a avut vreo contribuţie la stabilirea de o manieră efectivă a componenţei numerice şi individuale a persoanelor dispozitivului de însoţire, felul de alcătuire al dispozitivului, amplasarea concretă în cadrul dispozitivului, chiar desemnarea nominală a poliţistului rutier, indicarea concretă a vitezei de deplasare şi traseele de urmat“.

 

„Aşadar, neexistând în realitatea obiectivă o conduită concretă a inculpatului Oprea Gabriel care să se circumscrie ipotezei ilicite prevăzute de norma de incriminare a art. 192 alin. 2 C.pen., este inutilă analiza din perspectiva raportului de cauzalitate între acţiunea imputată inculpatului prin actul de sesizare şi producerea accidentului rutier soldat cu decesul victimei, deşi un astfel de examen a fost efectuat în mod detaliat de către instanţa de fond şi a fost criticat în motivele de apel de către Ministerul Public (teoria echivalenţei condiţiilor şi aspectele vizând teza monistă ori teza pluralistă, respectiv teoria imputării obiective a rezultatului)“.

 
Ca atare, faţă de toate cele expuse, Curtea constată că soluţia de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen. a inculpatului Oprea Gabriel sub aspectul comiterii infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 2 C.pen este fondată, însă nu pentru motivele expuse de către instanţa de fond, ci pentru considerentele expuse de către instanţa de apel.
 
Sursa: portal instanțe de judecată și rejust.ro
 
Motivarea completă poate fi citită integral accesând secțiunea Documente!
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Klaus Iohannis a semnat!
Un judecător, un general de brigadă și un procuror părăsesc sistemul prin pensionare
 
Accident mortal spre Valu lui Traian! Șoferul, condamnat cu suspendare. Decedatul, vinovat 30% (GALERIE FOTO+VIDEO)