Interceptări Sentință definitivă în cazul polițistului din Constanța care a refuzat mită 4000 de euro!

 
 
 

• „Remiterea sumei de bani a avut loc în autoturismul marca (...), aparținând lucrătorului, ce era parcat în fața sediului unității de poliție, întrucât, în cadrul unei discuții inițiale purtate în incinta sediului, inculpatul și-a exprimat temerea privind remiterea unei sume de bani în interiorul instituției, gândindu-se că activitatea ar fi putut fi surprinsă de camere de supraveghere“, se arată în actul de sesizare a instanței.

 
Curtea de Apel Constanța, decizie definitivă în cazul tânărului acuzat că ar fi încercat să mituiască un polițist din IPJ Constanța cu suma de 4.000 de euro!
 
Conform portalului instanțelor de judecată, Curtea de Apel Constanța a menținut decizia Tribunalului Constanța care a decis, în primă instanță, condamnarea inculpatului la 1 an şi 10 luni închisoare cu executare - pedeapsa fiind obținută prin contopire.
 
Totodată, judecătorii au dispus confiscarea specială a sumei de 4.000 euro, depuse la Unicredit Bank.
 
Decizia Curții de Apel Constanța este definitivă!
 
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
 

La data de 31.05.2022, în jurul orei 13:20, inculpatul a remis unui agent de poliție (...) suma de 4.000 de euro, în bancnote a câte 50 euro, în timp ce se afla în autoturismul funcționarului (...), parcat în fața sediului unității de poliție, pentru ca acesta să nu-i întocmească dosar penal cu privire la depistarea în trafic din data de 28.05.2022, când a fost surprins de către organele de poliție conducând un autoturism, pe DJ. 226, având permisul de conducere anulat, după care a refuzat prelevarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

 

Ulterior, inculpatul s-a prezentat din nou la sediul unităţii de poliţie, singur, și i-a oferit lucrătorului de poliţie suma de 4.000 de euro, în scopul menționat.

 

„Remiterea sumei de bani a avut loc în autoturismul marca (...), aparținând lucrătorului, ce era parcat în fața sediului unității de poliție, întrucât, în cadrul unei discuții inițiale purtate în incinta sediului, inculpatul și-a exprimat temerea privind remiterea unei sume de bani în interiorul instituției, gândindu-se că activitatea ar fi putut fi surprinsă de camere de supraveghere“, se mai arată în actul de sesizare a instanței.

 

„Imediat după ce inculpatul a remis suma de bani, prin plasarea plicului în care se regăseau 80 de bancnote a câte 50 de euro, în torpedoul autoturismului menționat (în prezența polițistului), lucrătorii din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Constanța au intervenit, sus-numitul refuzând să facă orice fel de afirmații“, conform magistraților.

 

Interceptări
 
Polițist – Ia zi!
Inculpat: - Am 4.000… a câte 50…

Polițist – 4.000 de ce?
Inculpatul...
Polițist – Bă, tu ești nebun, tu vreo să mă bagi la pușcărie! (...)

Inculpat - Sunt pasibil de pușcărie!
Inculpat - Vreau să scap din situația asta! Neapărat! Te rog frumos.
Polițist - Tu îți dai seama ce îmi faci tu mie…
Inculpat - Îți jur, omule, vreau să scap din situația asta! Nu sunt omu care…

 
Procurorii mai arată că activitatea infracţională a fost documentată prin prisma măsurii de supraveghere video şi audio, în baza ordonanţei procurorului, confirmată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Constanța.
 
Prima instanță
 
În motivarea decizie, Tribunalul Constanța arată că pentru a stabili în concret pedeapsa, instanţa a avut în vedere că pedeapsa este o măsura de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni; de asemenea, instanţa va ţine cont şi de faptul că prin executarea pedepsei se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferinţe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului.
 
Astfel, la individualizarea pedepsei pentru infracțiunea săvârșită, instanța a avut avea în vedere prevederile art. 74 C.pen., care stabilesc criteriile generale de individualizare a pedepsei: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
 
În ceea ce priveşte profilul inculpatului, instanţa a reţinut că acesta este cetăţean român, este necăsătorit, nu are ocupație şi este cunoscut cu antecedente penale aşa cum s-a arătat anterior.
 
În cursul urmăririi penale, spun magistrații, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, însă în faţa instanţei de judecată a avut o atitudine sinceră, recunoscând şi regretând fapta săvârşită.
 
Potrivit dispoziţiilor art 290 alin 1 C.pen pedeapsa prevăzută de lege pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar în urma aplicării prevederilor art 396 alin 10 C.p.p. limitele pedepsei închisorii sunt de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni.
 

„Pentru aceste motive, constatând că gradul de pericol social al faptei este unul mediu prin raportare la circumstanţele reale şi personale ale inculpatului, se apreciază că aplicarea unei pedepse de 1 an şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de dare de mită, cuantum suficient în opinia instanței pentru a atingerea scopului, pentru a îndeplini funcțiile de constrângere, de reeducare și de exemplaritate a pedepsei“, se mai arată în decizia magistraților.

 
Sursa: portal instanțe de judecată și rejust.ro
 
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
Interceptări DNA din dosarul care a cutremurat Direcția pentru Cultură Constanța „Optișpe, nouășpe, douăzeci. Dacă se poate să îi numărați“. „Nu, lăsați, e Ok“. (DOCUMENT)