Radu Mazăre și DNA, hotărâre definitivă la București! 9 ani de închisoare pentru fostul primar al Constanței

• „Curtea reţine că raportat la considerentele deciziilor penale de condamnare privind individualizarea pedepselor, numărul infracţiunilor săvârşite, cuantumul prejudiciilor reţinute în sarcina petentului, atitudinea sa procesuală, luând în considerare totodată şi perioada scursă de la data săvârşirii acestora, sporul de 2 ani închisoare aplicat pe lângă pedeapsa cea mai grea a fost în mod corect stabilit şi nu se impune modificarea acestuia“, au spus judecătorii de la Curtea de Apel București referitor la pedeapsa finală a fostului primar Radu Mazăre.

Decizie definitivă la Curtea de Apel București pentru Radu Mazăre, fostul primar al Constanței!
 
Magistrații din Capitală au reconfirmat hotărârea inițială a Tribunalului Ilfov, prin care se stabilise o pedeapsă definitivă pentru fostul primar de nouă ani de închisoare, în urma contopirii pedepselor la care acesta fusese condamnat în diferite dosare penale.
 
În dosarul 3378/93/2022, judecătorii Curții de Apel au decis să respingă atât contestația formulată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, cât și pe cea a lui Radu Mazăre împotriva deciziei inițiale a Tribunalului Ilfov.
 
Iată minuta Hotărârii 297/2023 a Curții de Apel București:
 
„Decizia penală nr. 297/C - În baza art. 425 ind. 1, alin. 7, pct. 1, lit. b C.pr.pen. raportat la art. 585 C.pr.pen., respinge ca nefondate contestaţiile formulate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie şi petentul condamnat Mazăre Radu Ștefan împotriva sentinţei penale nr. 63/F din data de 23.03.2023, pronunţată în dosarul nr. 3378/93/2022, Tribunalul Ilfov - Secţia Penală, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 03.04.2023. În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat ocazionate de soluţionarea contestaţiei declarate de procuror rămân în sarcina acestuia. În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obligă petentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat ocazionate de soluţionarea contestaţiei declarate de acesta, în cuantum de 400 lei. Definitivă“.
 
În motivarea acestei decizii, magistrații instanței de control au precizat, printre altele: „Curtea reţine că raportat la considerentele deciziilor penale de condamnare privind individualizarea pedepselor, numărul infracţiunilor săvârşite, cuantumul prejudiciilor reţinute în sarcina petentului, atitudinea sa procesuală, luând în considerare totodată şi perioada scursă de la data săvârşirii acestora, sporul de 2 ani închisoare aplicat pe lângă pedeapsa cea mai grea a fost în mod corect stabilit şi nu se impune modificarea acestuia“.
 
„Susţinerile apărării privind împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale cu privire la pedepsele individuale aplicate condamnatului nu pot fi avute în vedere, hotărârile de condamnare având autoritate de lucru judecat, iar căile extraordinare de atac exercitate punctual cu privire la acest aspect fiind respinse“, au mai spus judecătorii Curții de Apel București.
 
„În niciun caz principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei, astfel cum este reglementat de art. 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu poate legitima exercitarea unei căi de atac împotriva unei condamnări care se bucură de autoritate de lucru judecat, în afara cadrului legal, cu încălcarea principiului securității juridice“, au conchis judecătorii instanței de control.
 
Dosarul Retrocedărilor
 
Amintim că în Dosarul Retrocedărilor din Constanța, prin decizia penală nr. 32 din 07.02.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât condamnarea lui Radu Mazăre la o pedeapsă de 9 ani închisoare și interzicerea, atât în timpul cât și pe o perioadă de 3 ani de la executarea pedepsei închisorii, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public și a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obținerea de avantaje patrimoniale, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată și constituire a unui grup infracțional organizat.
 
Oficial de la DNA
 
În dosarul Polaris, prin decizia penală nr. 14 din 03.02.2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnrea lui Radu Mazăre la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea, atât în timpul cât și pe o perioadă de 3 ani de la executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (2 infracțiuni) și conflict de interese în formă continuată.
 
Oficial de la DNA
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței - Hotarâre nr. 297/2023 din 29.06.2023 pronunțată de Curtea de Apel București, cod RJ de37g2275 (https://www.rejust.ro/juris/de37g2275)
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Contopire
Tribunalul Ilfov, 9 ani de închisoare pentru Radu Mazăre!