Justitie

Recompense neimpozitate, la Curtea Constituţională, RMN-uri ce nu trebuiau decontate, la Curtea Supremă, şi chirii plătite în avans de Avocatul Poporului


Recompense neimpozitate şi care nu ar fi trebuit acordate, probleme cu decontările pentru servicii medicale, cu închirierea imobilelor, cu numărul autoturismelor de serviciu utilizate. Acestea sunt doar câteva dintre aspectele scoase în evidenţă în cadrul raportului Curţii de Conturi pentru Curtea Constituţională, Curtea Supremă, Avocatul Poporului şi CNSAS.


Auditul financiar desfăşurat de experţii Curţii de Conturi la Curtea Constituţională a României pentru anul 2018 a venit cu unele surprize. Foarte interesant, la această instituţie, auditorii au descoperit că s-ar fi acordat recompense unor salariaţi ai instituţiei ce nu au fost considerate venituri asimilate salariilor şi nu au fost impozitate.


Premii şi maşini, la Curtea Constituţională



Mai mult, au spus reprezentanţii Curţii de Conturi, în anul 2018, personalul plătit din fonduri publice nu putea beneficia de premii, potrivit OUG nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare. De altfel, tot la această instituţie, auditorii financiari au stabilit că s-ar fi folosit trei maşini de serviciu, deşi Curtea Constituţională avea dreptul doar la două, după cum vom detalia ulterior.


Concret, aspectele evidenţiate în raportul Curţii de Conturi stau în felul următor, potrivit documentelor oficiale: „pentru activitatea complexă desfăşurată de către unii salariaţi ai instituţiei în anul bugetar 2018“, au arătat specialiştii, „au fost acordate recompense din fondul preşedintelui Curţii Constituţionale“. Aceste sume au fost suportate, potrivit Curţii de Conturi, „de la titlul «Bunuri şi servicii», în condiţiile în care sensul noţiunii de recompensă se identifică cu noţiunea de premiu (recompensă pentru merite deosebite)“.


Problema este, în opinia auditorilor, că, „potrivit OUG nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2018, personalul plătit din fonduri publice nu putea beneficia de premii“. Mai departe, experţii financiari au stabilit că, astfel, sumele nu au fost impozitate: „procedând astfel, recompensele acordate în anul 2018 nu au fost considerate venituri asimilate salariilor şi nu au fost impozitate“. „Potrivit prevederilor legale în vigoare, recompensele acordate pentru activitatea desfăşurată reprezintă venituri din salarii sau asimilate salariilor în conformitate cu prevederile pct. 12 alin. (1) lit. a) din Normele metodologice pentru aplicarea art. 76 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal“, se arată în raport. La rândul său, Curtea Constituţională a a întreprins demersuri, potrivit sursei citate, în scopul clarificării modului de încadrare a recompenselor. Totuşi, până la data încheierii auditului financiar, Ministerul Finanţelor Publice nu a transmis niciun răspuns.


Cât priveşte maşinile de serviciu, în acelaşi raport se arată că: „Pentru parcul comun au fost utilizate trei autoturisme care deservesc activităţi ale entităţii, contrar prevederilor OG nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare, din care reiese că entitatea avea dreptul la utilizarea a doar două autoturisme“.
 

Sume înregistrate greşit



Alte nereguli descoperite de Curtea de Conturi au constat în „înregistrarea unor cheltuieli fără asigurarea concordanţei cu structura clasificaţiei bugetare şi a Planului de conturi al instituţiilor publice, în raport cu natura şi efectul economic al cheltuielii“. Mai exact, 68.000 de lei au fost înregistraţi în 2018 în contul „Alte valori“ sau „Alte cheltuieli cu servicii prestate de terţi“, deşi sumele reprezentau cheltuieli în avans pentru anul respectiv şi ar fi trebuit să fie înregistrate în contul „Cheltuieli în avans“.


Totodată, 21.000 de lei – cheltuieli de întreţinere şi reparaţii – figurau greşit la „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi“, alţi 29.000 de lei – contravaloarea unor bunuri destinate protocolului, au fost plătiţi de la alineatul bugetar „Furnituri de birou“, deşi suma ar fi trebuit achitată de la alineatul „Protocol şi reprezentare“, iar plata privind onorariul unui avocat nu a fost înregistrată la „Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale – cheltuieli curente“, cum ar fi trebuit.


Nu în ultimul rând, auditul a scos la iveală faptul că anumite cheltuieli pentru servicii medicale au fost înregistrate în mod greşit în contul „Medicamente“, iar la decontarea serviciilor medicale, cererile de decontare însoţite de documentele justificative nu au fost avizate tehnic de un compartiment de specialitate. Iar aceasta, pentru că „la nivelul instituţiei nu există constituit un compartiment care să aibă stabilite astfel de atribuţii şi nici nu există elaborată o procedură operaţională prin care să fie stabilite astfel de atribuţii“. În acest context, spun auditorii financiari, „nu există documente din care să reiasă o confirmare a faptului că acestea sunt incluse în cadrul programelor naţionale de sănătate prin care pot fi asigurate gratuit (...) şi nici o confirmare a faptului că furnizorii de servicii medicale fac parte din categoria furnizorilor evaluaţi şi autorizaţi potrivit legii“.


Una peste alta, prima recomandare a Curţii de Conturi pentru Curtea Constituţională a fost următoarea: „asigurarea conformităţii operaţiunilor legate de acordarea şi impozitarea recompenselor din fondul preşedintelui, ţinând seama de clarificările pe care le va transmite Ministerul Finanţelor Publice“. Mai departe, reprezentanţilor Curţii Constituţionale li s-a recomandat şi „elaborarea şi implementarea unei proceduri operaţionale care să aibă ca obiect decontarea medicamentelor şi a serviciilor medicale pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei, după contractarea serviciilor de verificare şi avizare tehnică a documentaţiei prezentate spre decontare de către solicitanţi“. Ultimul aspect punctat la recomandări a fost legat de încadrarea în normativul privind dotarea cu autoturisme.
 

ÎCCJ şi decontările medicale



Probleme cu decontările pentru situaţii medicale au fost descoperite de auditorii financiari şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aici, experţii Curţii de Conturi au stabilit, în urma verificărilor, că instanţa ar fi decontat RMN-uri şi investigaţii CT în valoare de 40.000 de lei, deşi persoanele în cauză beneficiau de gratuitate. Mai exact, constatările din raport sună în felul următor: „Înalta Curte a decontat investigaţii paraclinice (RMN şi CT) fără respectarea prevederilor HG nr. 762/2010 privind condiţiile de acordare, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, plătind integral suma de 40 mii lei, reprezentând valoarea serviciilor medicale RMN şi CT efectuate, deşi persoanele în cauză beneficiau în mod gratuit de aceste servicii medicale, în calitatea lor de asiguraţi în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate“.


În această situaţie, Curtea de Conturi a recomandat Curţii Supreme să extindă verificările, pentru a identifica toate situaţiile în care s-a decis decontarea investigaţiilor ce puteau fi acordate gratuit. Totodată, auditorii au recomandat instanţei supreme să întreprindă măsuri pentru recuperarea prejudiciului. Decizia Curţii de Conturi a fost atacată însă de reprezentanţii Înaltei Curţi, care au formulat contestaţie împotriva acesteia. Contestaţia a fost respinsă, dar reprezentanţii Curţii Supreme s-au adresat instanţei de judecată, cazul aflându-se acum în atenţia judecătorilor.
 

Avocatul Poporului şi chiria imobilului



La Avocatul Poporului, experţii financiari au descoperit anumite nereguli legate de închirierea unui imobil pentru birouri. Este vorba despre închirierea clădirii în care Avocatul Poporului îşi desfăşoară activitatea curentă, dar şi despre prestarea serviciilor de mentenanţă ca parte integrantă din contractul de închiriere, precum şi a altor servicii decontate pe baza unui abonament lunar, spun experţii financiari.


În acest sens, au fost formulate mai multe recomandări, ce includ „revizuirea procedurilor operaţionale privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, care să fie aduse la cunoştinţă personalului implicat în vederea aplicării cu responsabilitate (astfel încât procesele-verbale de recepţie a serviciilor să reflecte realitatea) şi constituirea unor mecanisme de control eficient, care să ofere conducerii entităţii asigurarea că acestea sunt respectate“, dar şi „revizuirea clauzelor contractuale de închiriere şi mentenanţă cu locatorul“.


În plus, s-a recomandat analizarea tuturor contractelor de prestări servicii din punctul de vedere al clauzelor contractuale referitoare la data facturării şi plăţii serviciilor, în aşa fel încât plăţile să se efectueze după prestarea serviciilor, inclusiv pentru luna decembrie.
 

CNSAS şi cheltuielile de cazare



Auditul Curţii de Conturi a scos la iveală, în ce priveşte Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, că Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei nu mai fusese actualizat şi completat. În plus, spun experţii financiari, „au fost constatate unele erori referitoare la înregistrarea în evidenţa contabilă a exerciţiului financiar 2018 a unor cheltuieli aferente anului 2017 şi gestionarea deficitară a unor documente financiar-contabile“. Totodată, se arată în documentul Curţii de Conturi că „paragraful de evidenţiere are în vedere misiuni de audit financiar din anii precedenţi, când au fost constatate unele aspecte referitoare la nerecuperarea prejudiciilor din dosare care sunt încă pe rolul instanţelor“.


Tot la nivelul CNSAS, potrivit raportului întocmit de auditori, s-au găsit nereguli în sumă de 140.000 de lei la decontarea cheltuielilor de cazare. „Pentru decontarea cheltuielilor de cazare în limita unor plafoane reglementate prin acte normative specifice, precum şi pentru decontarea transportului dus-întors între localitatea de domiciliu şi Bucureşti, entitatea a înregistrat eronat aceste tranzacţii (...), utilizând atât conturi de cheltuială necorespunzătoare, cât şi alineate bugetare din cadrul Titlului II – «Bunuri şi servicii», deşi aceste plăţi reprezintă cheltuieli salariale în natură care aparţin Titlului I – «Cheltuieli de personal»“.


„S-a mai constatat efectuarea unor înregistrări contabile pentru care nu s-au utilizat conturile de cheltuială corespunzătoare, şi anume: cheltuieli de expertiză criminalistică, cheltuieli de judecată, cheltuieli cu medicina muncii şi cheltuieli aferente achiziţiei de calendare şi agende“, potrivit Curţii de Conturi.


În plus, „ nu au fost elaborate procedurile operaţionale pentru activitatea de colaborare cu partenerii externi în ceea ce priveşte decontarea documentelor digitalizate şi cea referitoare la acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite prin hotărâri ale instanţelor judecătoreşti“. Pe parcursul desfăşurării auditului, reprezentanţii CNSAS au luat o serie de măsuri pentru înlăturarea unora dintre neregulile constatate.


Citeşte şi:


„Cheltuieli fără bază legală“ Ce vrea Curtea de Conturi de la Consiliul Superior al Magistraturii

 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

USR Constanța cere implicarea Ministerului Sănătății “CJC și SCJU își pasează responsabilitatea pe marginea rezolvării aspectelor sesizate de Curtea de Conturi” (documente)

23 May 2020 961

Mamaia SA convoacă AGA. Acționarii au de aprobat mai multe documente care vizează decizii ale Curții de Conturi care a verificat execuția financiară a societății

22 Apr 2020 840

Raport al Curţii de Conturi. Ce nereguli au fost găsite la Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA

18 Feb 2020 1133

Nereguli găsite la Spitalul Municipal Medgidia de către Curtea de Conturi. Ce datorii avea unitatea sanitară (document)

17 Feb 2020 675

Verificări ale Curţii de Conturi la Topalu şi Peştera. Ce nereguli s-au descoperit

17 Feb 2020 935

Ce a constatat Curtea de Conturi la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa şi ce măsuri s-au luat (document)

15 Feb 2020 2401

Acţiune de audit efectuată de Curtea de Conturi a României la CNAIR şi DRDP Constanţa

15 Feb 2020 2672

Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanţa, lăudat de Curtea de Conturi (document)

14 Feb 2020 427

Drepturi de natură salarială constând în ajutoare şi cadouri, acordate nelegal Autoritatea Navală Română, verificată de Curtea de Conturi

14 Feb 2020 3339

„Denaturări“ în situaţiile financiare, deconturi neînregistrate şi altele De luat aminte. Ce a constatat Curtea de Conturi la MApN şi instituţiile sale

13 Feb 2020 1760

Raport al Curţii de Conturi Plăţi considerate nelegale la Primăria Băneasa

13 Feb 2020 911

Nereguli găsite la Primăria Negru Vodă. Angajaţii au fost puşi să dea înapoi măriri de salarii (document)

12 Feb 2020 1869

Ministerul Justiţiei şi CSM, „sub lupa“ Curţii de Conturi. Ce au descoperit auditorii financiari

11 Feb 2020 604

Curtea de Conturi a verificat Ministerul Afacerilor Interne. Ce abateri au fost constatate

10 Feb 2020 830

Curtea de Conturi, la Comana și Independența Lucrări neidentificate în teren și „spor pentru condiții vătămătoare“, indemnizații de hrană și cheltuieli cu deplasarea plătite nelegal

10 Feb 2020 1485