Știri justiție CSM – „Este dincolo de orice îndoială faptul că și magistraților trebuie să le fie recunoscut accesul neîngrădit la justiție“

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra faptului că „este dincolo de orice îndoială faptul că și magistraților trebuie să le fie recunoscut accesul neîngrădit la justiție în condiții similare oricărei categorii profesionale“.
 
Poziția vine ca urmare a unui material vizând opinia Ministerului Finanțelor cu privire la situația acțiunilor judecătorești având ca obiect drepturi salariale ale magistraților.
 
CSM a transmis un comunicat de presă în cuprinsul căruia, printre altele, se arată că „abordarea pe care o promovează materialul diseminat în spațiul public (nr., emis de Ministerul Finanțelor) are, fără îndoială, potențialul de a pune într-o lumină nefavorabilă întregul sistem judiciar, doar pentru faptul că unele persoane care își desfășoară activitatea în cadrul acestuia au ales să își exercite, în aceleași condiții ca orice alt cetățean, dreptul de acces la justiție“.
 
Redăm, în continuare, întregul comunicat pus la dispoziție de către Consiliul Superior al Magistraturii:
 
„Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de poziția exprimată de Ministerul Finanțelor, în cuprinsul unui material diseminat în spațiul public prin intermediul mass-media, în legătură cu situația acțiunilor judecătorești având ca obiect drepturi salariale ale judecătorilor și procurorilor.
 
Dintru început, trebuie făcută precizarea că inițiativa promovării oricărui demers judiciar aparține, în virtutea liberului acces la justiție, tuturor persoanelor care consideră că le sunt afectate drepturi sau interese legitime. Din această perspectivă, este dincolo de orice îndoială faptul că și magistraților trebuie să le fie recunoscut accesul neîngrădit la justiție în condiții similare oricărei categorii profesionale.
 
Edificatoare sub acest aspect este situația generală a litigiilor având ca obiect drepturi salariale, promovate de alte categorii profesionale, care evidențiază faptul că pe rolul instanțelor judecătorești s-a înregistrat un număr incomparabil mai mare de astfel de cauze, față de cele cu un obiect similar inițiate de personalul din sistemul justiției.
 
Astfel, evidențele statistice pun în lumină faptul că din anul 2008 până în prezent s-au înregistrat pe rolul instanțelor judecătorești un număr total de 888.744 de cauze având ca obiect drepturi salariale, dintre care 855.321 promovate de alte categorii profesionale, cu mult mai mult decât totalul de 33.423 de acțiuni formulate în aceeași perioadă de personalul din sistemul justiției (judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal asimilat, personal auxiliar și conex etc.). Cu alte cuvinte, acțiunile introduse de toate categoriile din sistemul judiciar, iar nu doar de către judecători și procurori, reprezintă doar 3,76% din totalul cererilor având un asemenea obiect, cu care au fost învestite instanțele judecătorești.
 
În același timp, faptul că unele dintre acțiunile promovate în justiție sunt admise de către instanțe nu poate avea nicidecum semnificația unei atitudini abuzive a celor care le promovează, ci dimpotrivă, poate releva probleme sistemice la nivelul legislației sau al modalității de aplicare a legii de către ordonatorii de credite.
 
Totodată, bine-cunoscut fiind faptul că hotărârile judecătorești sunt date exclusiv în interpretarea și aplicarea legii, orice demers care tinde la o contestare generalizată a acestora echivalează cu o negare a autorității hotărârilor judecătorești și plasează autorii săi într-o abordare profund neconstituțională.
 
În egală măsură, tot legea, alături de Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 și hotărârile judecătorești pronunțate, au constituit temeiul pentru adoptarea actelor administrative pentru salarizarea judecătorilor și a procurorilor, de către ordonatorii principali de credite din sistemul justiției.
 
Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă regretul față de faptul că astfel de afirmații sunt prezentate în spațiul public, cu ignorarea acestor realități, chiar de către Ministerul Finanțelor, un exponent important al autorității executive.
 
Abordarea pe care o promovează materialul diseminat în spațiul public are, fără îndoială, potențialul de a pune într-o lumină nefavorabilă întregul sistem judiciar, doar pentru faptul că unele persoane care își desfășoară activitatea în cadrul acestuia au ales să își exercite, în aceleași condiții ca orice alt cetățean, dreptul de acces la justiție. Împrejurarea că rezultatele demersurilor judiciare ar putea genera consecințe împovărătoare pentru bugetul de stat nu poate, în niciun caz, să conducă la o stigmatizare a persoanelor care aleg să-și exercite un drept, ci ar trebui să constituie un factor stimulator pentru autoritățile publice cu competențe în domeniul legiferării, astfel încât cadrul normativ în această materie să devină unul clar și predictibil“.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
CSM, decizii importante! Sunt vizați mai mulți judecători