De vorbă cu Luiza Martinescu Toma, directorul general al Lui’s Arts O nouă poveste a copiilor din centrele de plasament

Evoluţia în plan artistic a copiilor din centrele de plasament care formează trupa „Arca“ a fost remarcată de o companie ce promovează actul cultural, care le-a urmărit activitatea, venind spre a stimula micile talente şi a le oferi noi oportunităţi.
 
Astfel, firma Lui’s Arts funcţionează exclusiv ca o asociaţie culturală, care le oferă micuţilor entuziaşti atât oportunitatea de a experimenta un alt tip de activitate artistică, respectiv animaţia, cât şi posibilitatea de a munci, stimulându-i din punct de vedere financiar.
 
Despre iniţiativa companiei de a valorifica micile talente artistice şi despre startul proiectului a vorbit, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, Luiza Martinescu Toma, directorul general Lui’s Arts: „Am fost voluntar la centrul de plasament «Ovidiu» timp de trei ani şi am avut diverse acţiuni dedicate copiilor din centrele de plasament, implicându-mă în câteva dintre activităţile lor. Din 2015 promovăm planul artistic, tot ceea ce înseamnă producţie de spectacole, în zona de entertainment hotelier. Am crescut şi ne-am dezvoltat în timp şi către alt nivel, un exemplu fiind constituit de concertul de Crăciun organizat, pentru prima dată, la Teatrul de Stat Constanţa. A fost prima ediţie a Festivalului Naţional de Dans «Lui’s Arts» şi de atunci interacţionăm în permanenţă cu tinerii“.
 
Într-un astfel de context, din colaborarea Luizei Martinescu cu actorul Liviu Manolache au rezultat organizarea şi desfăşurarea unor reprezentaţii menite să exerseze talentele tinerilor entuziaşti, să le crească încrederea în ei înşişi şi să le îndrepte energia către acest punct.
 
De la ideea de exprimare, la faptul concret
 
În zilele de 1-5 iunie, copiii au făcut animaţie într-o atmosferă de spectacol, la Phoenicia Holiday Resort, fiind încurajaţi să acumuleze o nouă experienţă. În acest cadru, copiii primeau 100 de lei/zi şi stăteau trei ore. Luiza Martinescu, managerul firmei, a povestit scurtul său istoric în relaţia cu tinerii instituţionalizaţi şi modul de lucru cu aceştia, într-un interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.
 
Întrebările redacţiei:
 
Când aţi început colaborarea cu cei mici în acest cadru? Cum aţi dezvoltat-o şi care a fost atitudinea copiilor instituţionalizaţi faţă de iniţiativa dumneavoastră?
 
Anul acesta, începând cu data de 1 iunie, am început să lucrez cu tinerii instituţionalizaţi, propunându-le un alt mod de colaborare pe plan artistic, care să-l completeze pe cel în care au fost formaţi deja, în cadrul trupei „Arca“. Le-am sugerat să facă animaţie şi s-au arătat foarte încântaţi. Eu am dorit să îi angajez pe toată durata verii, însă, dată fiind lipsa lor de experienţă în acest cadru, nu au putut lua un pachet complet. Ei trebuie să se dezvolte într-un segment de piaţă. Fiind la început de drum, nu au formarea profesională de care dispun animatorii clasici. Astfel, lucrurile au rămas într-o primă fază, în care ei au făcut cunoştinţă cu o astfel de acţiune, iar ulterior am oprit activitatea, în speranţa că îi vom putea instrui în viitor, în aşa fel încât să putem forma o echipă de copii foarte bine pregătiţi.
 
Care au fost ideile sau planurile gândite pentru ca cei mici să crească în acest plan, după ce aţi oprit activitatea?
 
Atât anul trecut, cât şi în acest an am gândit o idee prin care ne propunem să creştem partea creativă a copiilor instituţionalizaţi. În acest sens, am depus două proiecte pe fonduri culturale: unul la FCN Constanţa, iar celălalt la ARCUB Bucureşti. Proiectul de la Constanţa a picat, în schimb, proiectul de la Bucureşti a reuşit din punct de vedere administrativ, până în momentul acesta, însă mai există o etapă de examinare, care se va finaliza pe 17 iulie. Proiectul vine ca o metodă alternativă la procesul de educaţie şi se numeşte „Creativitatea în educaţie a copiilor din centrele de plasament“.
 
Cum îi ajută proiectul pe tinerii instituţionalizaţi?
 
Avem în vedere faptul că sunt restricţionaţi din foarte multe puncte de vedere, încercăm să creştem nivelul lor de creativitate şi, poate, pe viitor, dezvoltăm o nouă linie în viaţa lor, în care s-ar putea regăsi, cum ar fi să urmeze o carieră în artă. Am cunoscut foarte mulţi copii, le-am urmărit activitatea şi am observat că majoritatea sunt foarte talentaţi. Consider că sufleteşte nu sunt ajutaţi aşa cum ar trebui. Prin toate aceste proiecte care vin din partea noastră, a actorilor, aducându-i pe ei la teatru, văzând repetiţii, interacţionând cu ei, îi ajutăm să îşi deschidă orizontul de cunoaştere şi să vadă altceva, diferit de ceea ce se întâmplă la centru. Pe viitor, eu şi Dan Cojocaru vom avea mai multe iniţiative de proiecte împreună, care sperăm că se vor concretiza în aşa fel încât să ajutăm la deschiderea de noi orizonturi pentru aceşti copii.
 
Cum îi vedeţi pe copiii din centre în activităţile lor?
 
Îi văd mai încrezători în forţele proprii faţă de cum i-am cunoscut acum trei-patru ani. Ei sunt veseli, sunt binevoitori, vor să înveţe. Sunt deschişi către cunoaştere, inovaţie, nu se sperie de nimic.
 
Cum vedeţi activitatea dumneavoastră peste zece ani?
 
Mi-aş dori ca, peste zece ani, această companie să aibă proiecte la nivel internaţional, scopul meu vizând creşterea progresivă a activităţii noastre. Ar fi o şansă extraordinară pentru aceşti copii şi o mândrie pentru noi, deoarece am simţi că am reuşit ceva.