Membrii AFDPR, ingrijorati de viitorul politic al tarii

Chiar daca recunosc ca autoritatile locale nu le-au calcat niciodata pragul sediului, membrii Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania (AFDPR), filiala Constanta, continua demersurile de constientizare a populatiei asupra situatiei critice in care se afla clasa politica romaneasca. In ciuda faptului ca, de la an la an, sunt tot mai putini membri supravietuitori ai Holocaustului Rosu, cei ramasi incearca din rasputeri readucerea in prim plan a oamenilor remarcabili, care au scris istoria, comparandu-i cu non-valorile din clasa politica romaneasca actuala. In acest sens, conducerea asociatiei organizeaza, pe parcursul a doua zile, 17 si 18 septembrie, in incinta complexului "Cleopatra" din Mamaia, cel de-al VIII-lea Congres al detinutilor politici. La reuniune sunt asteptati sa participe 250 de persoane, dar si Ticu Dumitrescu, membru in CNSAS, fost detinut politic la randul sau. "Este o intalnire in care pot avea loc hotarari, modificari ale statutului, dar si o propunere prin care sa se instituie functia de presedinte de onoare", a precizat presedintele AFDP, Paul Andreescu. Unul din punctele importante care vor fi abordate la reuniune este cel reprezentat de viitorul politic al tarii dupa alegerile parlamentare pe votul uninominal, in conditiile in care lipsa personalitatilor politice, dupa caderea sistemului comunist, duce, fara precedent, la o criza care ar putea compromite notiunea de democratie. In acest sens, Andreescu ii va indemna, in perioada urmatoare, pe cei din breasla detinutilor sa se orienteze catre anumiti candidati credibili, in detrimentul celor fara vocatie politica democratica.

Protest pentru constientizare

In semn de protest fata de actele si initiativele asa-zisilor "senatori-juristi", actualul presedinte al AFDPR Constanta a prezentat, ieri, un memorandum, prin care critica o parte dintre propunerile legislative menite a urma "interesul vechilor structuri". Prin acestea cere demnitarilor sa nu promoveze initiativele menite a murdari memoria victimelor sistemului comunist. "In loc sa mergem inainte, facem pasi inapoi, de parca am vrea sa redescoperim ceea ce vrem sa uitam", a adaugat liderul. In textul acelui protest este criticata propunerea prin care numirea procurorilor sa fie facuta de CSM, chiar daca actul suprem al tarii, Constitutia, stipuleaza cu totul alte prevederi. Nici cei vinovati de "crime monstruoase in timpul regimului comunist" nu au scapat de "oprobriul public" al putinilor membri ramasi. Acestia nu sunt de acord cu textul ultimelor prevederi, potrivit carora cei din breasla bisericeasca sau care au detinut functii politice in PCR si care, pe rand, au fost informatori ai securitatii sa nu fie deconspirati. Dupa cum apreciaza insusi presedintele asociatiei, autoritatile locale nu se implica in niciun fel de actiune intreprinsa, marginalizandu-i si neluandu-i in considerare, chiar daca sunt cei care au facut istorie: "Nu ne-au onorat, niciodata, nicio invitatie, doar Prefectura a venit o data la un eveniment".

Scris de: {autor}Claudia CANDET{/autor}