Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 140 de ani de la naşterea lui Alexandru Gherghel, naturalizat dobrogean timp de patru decenii

Născut la Piteşti, la 27 aprilie 1879, Alexandru Gherghel  s-a ridicat dintr-o familie de intelectuali: Mina şi Ion Gherghel, acesta din urmă profesor de limba germană, la Câmpulung Muscel. Ion Gherghel este fratele Eugeniei Gherghel, mama poetului, dramaturgului, eseistului şi jurnalistului Radu Gyr (pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu, autorul, printre altele, al poeziei-manifest „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”). De altfel, pe 29 aprilie se comemorează 44 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui considerat „poetul temniţelor” - Radu Gyr (2 martie 1905-29 aprilie 1975).



Revenind la Al. Gherghel, acesta şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa împreună cu D. Nanu, Mihăescu Nigrim, Eugeniu Ştefănescu, în „freamătul pădurilor de brazi” şi şi-a închegat primele versuri „în murmurul sfios al apelor de munte”, la Câmpulung, unde multe, foarte multe îi aminteau de vremurile de glorie istorică.
 
Al. Gherghel a făcut primele două clase de liceu în Bucureşti, la „Sfântul Sava”, având ca profesor de istorie pe Tache Policrat, după care a fost dat de părinţi la liceul din Piteşti, unde şi-a încheiat studiile secundare.
 
Înclinaţia sa spre literatură s-a manifestat încă din această perioadă. Elev fiind, a scos împreună cu liceanul Ion Minulescu, mai mic cu o clasă, revista literară „Luceafărul”, suspendată curând de directorul şcolii.
 
La câteva luni de la absolvirea cursurilor bucureştene, în martie 1908, tânărul poet pleacă la Berlin pentru specializarea în drept (paşaportul poartă iscălitura lui Duiliu Zamfirescu, pe atunci ministru al Departamentului Afacerilor Străine), dar curând rămas fără posibilităţi de întreţinere materială, fu nevoit să renunţe şi să se întoarcă în ţară. Astfel începe lunga carieră funcţionărească a lui Al. Gherghel .
 
Trecând un examen, fostul discipol al lui Al. Macedonski deveni, ca altădată maestrul, administrator de plasă la Brăhăşeşti (judeţul Tecuci), se mută apoi în aceeaşi funcţie la Târgul Cucului, la Coteşti, lângă Focşani, pentru ca, în septembrie 1911, să poposească la Constanţa.
 
Profesor o vreme, el s-a dedicat aici avocaturii şi poeziei, publicând şase volume şi făcând o strălucită carieră juridică, de aproape trei decenii, timp în care, nerezistând tentaţiei politicianismului, s-a angajat în viaţa politică şi a devenit la un moment dat prefect de Caliacra. Bucurându-se de aprecierea colegilor şi considerat ca unul dintre cei mai buni penalişti ai ţării (a avut colegi sau adversari în procese pe vestiţii Istrate Micescu, Radu Rosetti şi Osvald Teodorescu), a fost decan şi apoi decan pe viaţă al baroului de Constanţa.
 
Al. Gherghel este autorul a şase volume în versuri, dintre care amintim: „Cântece în Amurg”, apărut la Bucureşti, în anul 1906, şi patru volume apărute la Constanţa, respectiv „Insula uitării”, în anul 1924, „Raze şi umbre”, în 1933, „Solitare”, apărut în anul 1935, şi „Solitare, Sonete”, în acelaşi an, tot la Constanţa. A mai colaborat, pentru mai bine de 10 ani, cu revista „Viaţă nouă” şi doi ani, între 1905 şi 1907, cu „Românul literar”.
 
La Constanţa, Alexandru Gherghel a fost şi directorul unei publicaţii - „România de la mare“, în perioada 1935-1936, iar în anul 1936 scria „Noi suntem un popor de pace. Ca imparţial cronicar şi mai ales ca un mare iubitor al acestui colţ de ţară, am dreptul să mă îngrijorez de viitor”.
 
La începutul anului 1937, la iniţiativa lui Alexandru Gherghel se constituie Societatea Scriitorilor Dobrogeni, având ca scop „legătura între scriitor şi cititori, prin şezători literare, de cunoaştere între scriitori, de înfiinţare a unei edituri, care ar însemna o ridicare morală a scriitorului dobrogean”. Tot la Constanţa, Alexandru Gherghel a iniţiat în anul 1931 un salon literar, iar patru ani mai târziu, un cenaclu literar care funcţiona pe lângă redacţia revistei „România de la Mare”.
 
De-a lungul timpului, a colaborat cu „Analele Dobrogei”, „Astra dobrogeană”, „Calendarul Dobrogea Română”, „Conservatorul Constanţei”, „Cuget Liber”, „Dobrogea Jună”, „Graiul Dobrogei”. A condus şi revista „Pontice” pentru o scurtă perioadă.
Destinul omului Al. Gherghel a ilustrat foarte bine, însă, principiul „grandeur et decadence”. După ce ani la rând a fost îndestulat şi în atenţia generală, a murit în sărăcie şi a uitat de toţi, în Constanţa, la 21 decembrie 1951, în casa măruntă, dar primitoare a modestului pensionar CFR Constantin Martinescu.
 
În memoria sa, o stradă din cartierul Inel II îi poartă numele.
 
Sursă text: „Istoria literaturii din Dobrogea”, de Enache Puiu
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

28 May 2020 2086

Așezările dobrogene după anul 1878

27 May 2020 1966

Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

26 May 2020 1974

#citeșteDobrogea „Ce mult te-am iubit”, Mitică Lupu!

25 May 2020 2105

Dobrogea în anul 1925 (III) - Patrimoniu și viață economică

23 May 2020 1436

#citeșteDobrogea Marius Oprea sau despre poezia istoriei

22 May 2020 1316

#citeșteDobrogea Construirea Gării Constanța, în urmă cu șase decenii, a necesitat demolarea a zeci de case englezești (galerie foto 1960)

20 May 2020 3932

#citeșteDobrogea Jean Bart, la timona „candidei nave cu pânzele desfăcute”

12 May 2020 1877

#citeşteDobrogea Asan Sabri Ayvazov, promotor al alfabetului latin

06 May 2020 557

#citeşteDobrogea Apa cea dulce a Crimeii

28 Apr 2020 1843

ALAKAPÎ – POARTA ALBĂ, o localitate situată pe Valea Kara-Su

14 Apr 2020 1346

#citeșteDobrogea Dispărut prea tânăr, Ioan Nenițescu, fost prefect al Tulcei, omagiat printr-un bust

11 Apr 2020 3835

#citeșteDobrogea In memoriam Alexandru Claudian, remarcabil sociolog cu rădăcini dobrogene

08 Apr 2020 1129

#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul” Viața de noapte a litoralului românesc, de-acum patru decenii

08 Apr 2020 2746

#citeșteDobrogea Remember George Pruteanu, la 12 ani de la dispariție. „A asculta manele e degradant ca și a te scobi în nas cu degetul până la cot”

27 Mar 2020 1882