Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 140 de ani de la naşterea lui Alexandru Gherghel, naturalizat dobrogean timp de patru decenii

Născut la Piteşti, la 27 aprilie 1879, Alexandru Gherghel  s-a ridicat dintr-o familie de intelectuali: Mina şi Ion Gherghel, acesta din urmă profesor de limba germană, la Câmpulung Muscel. Ion Gherghel este fratele Eugeniei Gherghel, mama poetului, dramaturgului, eseistului şi jurnalistului Radu Gyr (pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu, autorul, printre altele, al poeziei-manifest „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”). De altfel, pe 29 aprilie se comemorează 44 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui considerat „poetul temniţelor” - Radu Gyr (2 martie 1905-29 aprilie 1975).



Revenind la Al. Gherghel, acesta şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa împreună cu D. Nanu, Mihăescu Nigrim, Eugeniu Ştefănescu, în „freamătul pădurilor de brazi” şi şi-a închegat primele versuri „în murmurul sfios al apelor de munte”, la Câmpulung, unde multe, foarte multe îi aminteau de vremurile de glorie istorică.
 
Al. Gherghel a făcut primele două clase de liceu în Bucureşti, la „Sfântul Sava”, având ca profesor de istorie pe Tache Policrat, după care a fost dat de părinţi la liceul din Piteşti, unde şi-a încheiat studiile secundare.
 
Înclinaţia sa spre literatură s-a manifestat încă din această perioadă. Elev fiind, a scos împreună cu liceanul Ion Minulescu, mai mic cu o clasă, revista literară „Luceafărul”, suspendată curând de directorul şcolii.
 
La câteva luni de la absolvirea cursurilor bucureştene, în martie 1908, tânărul poet pleacă la Berlin pentru specializarea în drept (paşaportul poartă iscălitura lui Duiliu Zamfirescu, pe atunci ministru al Departamentului Afacerilor Străine), dar curând rămas fără posibilităţi de întreţinere materială, fu nevoit să renunţe şi să se întoarcă în ţară. Astfel începe lunga carieră funcţionărească a lui Al. Gherghel .
 
Trecând un examen, fostul discipol al lui Al. Macedonski deveni, ca altădată maestrul, administrator de plasă la Brăhăşeşti (judeţul Tecuci), se mută apoi în aceeaşi funcţie la Târgul Cucului, la Coteşti, lângă Focşani, pentru ca, în septembrie 1911, să poposească la Constanţa.
 
Profesor o vreme, el s-a dedicat aici avocaturii şi poeziei, publicând şase volume şi făcând o strălucită carieră juridică, de aproape trei decenii, timp în care, nerezistând tentaţiei politicianismului, s-a angajat în viaţa politică şi a devenit la un moment dat prefect de Caliacra. Bucurându-se de aprecierea colegilor şi considerat ca unul dintre cei mai buni penalişti ai ţării (a avut colegi sau adversari în procese pe vestiţii Istrate Micescu, Radu Rosetti şi Osvald Teodorescu), a fost decan şi apoi decan pe viaţă al baroului de Constanţa.
 
Al. Gherghel este autorul a şase volume în versuri, dintre care amintim: „Cântece în Amurg”, apărut la Bucureşti, în anul 1906, şi patru volume apărute la Constanţa, respectiv „Insula uitării”, în anul 1924, „Raze şi umbre”, în 1933, „Solitare”, apărut în anul 1935, şi „Solitare, Sonete”, în acelaşi an, tot la Constanţa. A mai colaborat, pentru mai bine de 10 ani, cu revista „Viaţă nouă” şi doi ani, între 1905 şi 1907, cu „Românul literar”.
 
La Constanţa, Alexandru Gherghel a fost şi directorul unei publicaţii - „România de la mare“, în perioada 1935-1936, iar în anul 1936 scria „Noi suntem un popor de pace. Ca imparţial cronicar şi mai ales ca un mare iubitor al acestui colţ de ţară, am dreptul să mă îngrijorez de viitor”.
 
La începutul anului 1937, la iniţiativa lui Alexandru Gherghel se constituie Societatea Scriitorilor Dobrogeni, având ca scop „legătura între scriitor şi cititori, prin şezători literare, de cunoaştere între scriitori, de înfiinţare a unei edituri, care ar însemna o ridicare morală a scriitorului dobrogean”. Tot la Constanţa, Alexandru Gherghel a iniţiat în anul 1931 un salon literar, iar patru ani mai târziu, un cenaclu literar care funcţiona pe lângă redacţia revistei „România de la Mare”.
 
De-a lungul timpului, a colaborat cu „Analele Dobrogei”, „Astra dobrogeană”, „Calendarul Dobrogea Română”, „Conservatorul Constanţei”, „Cuget Liber”, „Dobrogea Jună”, „Graiul Dobrogei”. A condus şi revista „Pontice” pentru o scurtă perioadă.
Destinul omului Al. Gherghel a ilustrat foarte bine, însă, principiul „grandeur et decadence”. După ce ani la rând a fost îndestulat şi în atenţia generală, a murit în sărăcie şi a uitat de toţi, în Constanţa, la 29 decembrie 1951, în casa măruntă, dar primitoare a modestului pensionar CFR Constantin Martinescu.
 
În memoria sa, o stradă din cartierul Inel II îi poartă numele.
 
Sursă text: „Istoria literaturii din Dobrogea”, de Enache Puiu
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#CiteşteDobrogea Pe vremea când Constanţa număra 80 de case. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

19 Jul 2019 789

#citeșteDobrogea Comercianți armeni ai Dobrogei (I)

17 Jul 2019 509

#citeșteDobrogea „Dumnezeu nu i-a creat pe toţi egali în cantitatea de materie cenuşie!”. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

17 Jul 2019 913

#citeşteDobrogea Medgidia în perioada interbelică. Însemnările fotografului Iancu Nicolae

10 Jul 2019 555

#citeşteDobrogea 132 de ani de la naşterea scriitorului Emanoil Bucuţa, „un mare militant neguvernamental“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

27 Jun 2019 879

Cum arăta Dobrogea la 1878? (II)

25 Jun 2019 1534

#citeşteDobrogea Constantin Papadopol, un artist modern - model pentru tânăra generaţie (galerie foto)

12 Jun 2019 1300

#citeșteDobrogea „Mamele nu trebuie să învețe pe copii să scrie și să citească, înainte de a-i da la școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 Jun 2019 3053

#citeșteDobrogea In Memoriam Jean Ionescu, la 91 de ani de la naștere. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 Jun 2019 2647

#citeșteDobrogea La mulți ani, Muezel Geambec! Cel mai longeviv impresar dobrogean împlinește 82 de ani

05 Jun 2019 2490

#citeşteDobrogea Genii dobrogene. Pe 1 iunie, matematicianul Dragoş Vaida împlineşte 86 de ani

01 Jun 2019 1339

#citeşteDobrogea Cauzele scăderii nivelului moral şi cultural al elevilor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 May 2019 1341

#citeșteDobrogea La mulți ani, domnule academician Petre Frangopol! Mesaje de... acasă (document)

25 May 2019 1951

#citeşteDobrogea „Capsomanii“ erau dobrogeni şi vorbeau un fel de greacă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 May 2019 3159

#citeşteDobrogea Frumoasele legende ale Dobrogei. Cum a dispărut un sat. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 May 2019 2616