Ziua Dobrogei

#citeșteDobrogea Două corăbii sfărâmate în Portul Chiustenge. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Continuăm publicarea unor fragmente din interesantul jurnal scris de Ion Ionescu de la Brad și publicat integral în revista „Analele Dobrogei” anul 3 nr. 1, pe care o puteți lectura integral în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța.
 
După participarea la Revoluția de la 1848, agronomul Ion Ionescu de la Brad este ajutat de Ion Ghica să scape de internarea la Brusa (Bursa - Turcia), dar când a mers în vizită la revoluționarii români aflați acolo, el s-a ocupat în paralel și de studierea agriculturii din acea localitate și a publicat o broșură intitulată „Excursion agricole a Brousse” (1848). Studiul cu pricina a atras atenția autorităților turcești, care l-au numit membru în Consiliul de agricultură de la San Stefano. Este însărcinat să studieze și alte regiuni ale Imperiului Otoman și astfel, în această perioadă, cercetează și publică: „Excursion agricole dans la Dobrogea” (1850); „Thessalie telle qu’elle est et telle qu’elle peut etre” (1851); „Excursion agricole dans l’Asie Mineure” (1855); „Etude sur le domaine imperial de Hailer Tchiflar” (1856).
 
Din 1851 este numit administrator al moșiilor marelui vizir, pe care reușește să le rentabilizeze. La Pyrgetos în Tesalia se căsătorește cu fiica unui neamț și a unei grecoaice, dar aceasta l-a părăsit la scurt timp de la întoarcerea în țară.
 
„Chiustenge
Înainte de ultimul război, Chiustenge era o fortăreață construită pe țărmul Mării Negre. Portul Chiustenge e așa fel așezat, încât lasă fără adăpost corăbiile care vin aici. Mai cu seamă iarna vânturile sunt foarte periculoase; ele au sfărâmat în luna noiembrie anul trecut două corăbii încărcate în acest port și gata de plecare. Nu se încarcă la Chiustenge, pe an, decât 8-10 corăbii de grâu și orz; dar când recoltele sunt îmbelșugate, numărul lor se ridică la 25-30; acest lucru nu s-a mai întâmplat însă de 3 ani, căci în acest timp a fost foamete.
 
Chiustenge a fost un vechi oraș comercial, întemeiat de genovezi. Portul avea cheiuri construite din piatră, dar a fost atât de neîngrijit, încât s-a permis corăbiilor să arunce în mare toate resturile netrebuincioase. În chipul acesta i s-a ridicat fundul, așa că azi vasele nu se mai pot apropia de chei, nici de port (unde nu sunt în siguranță!).
 
Judecând după imensele coloane de granit, de marmură și ornamentele care formează grămezi de pietre în ruine, portul Chiustenge trebuie să fi fost foarte înfloritor altădată. El se găsește pe țărmul Mării Negre la distanța cea mai scurtă de aci la Dunăre. Această distanțăe numai de 10 ore; prin urmare orașul e chemat să joace un mare rol în comerțul Orientului cu Occidentul.
 
Chiustenge, ca și Varna, Mangalia și Cavarna, nu e adăpostită în chip natural; pentru a-i da acest adăpost ar trebui să se construiască în Mare un dig de 150 metri lungime, începând din locul unde se găsește încă temelia un ui asemenea adăpost mai vechi. Mudirul m-a asigurat că, din venitul arendelor satelor din cazaua Chiustenge, s-ar putea construi aici un port în stare să primească cel puțin 300 de corăbii. Importanța actuală a acestui port e așa de neînsemnată, încât nu se ia nici o vamă pe produsele încărcate aici”.
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Acum un secol, oraşul Ovidiu era satul Canara - „loc de unde se scoate piatra“

12 Oct 2019 1117

#citeşteDobrogea Valentin Ciorbea - istoricul născut ardelean, devenit dobrogean prin vocaţie

12 Oct 2019 748

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Descoperirea Monumentului de la Adamclisi a ajutat la interpretarea Columnei lui Traian

11 Oct 2019 590

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Descrierea orașului de la poalele Monumentului de la Adamclisi, în starea de acum un secol

10 Oct 2019 467

#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (I)

09 Oct 2019 701

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Dilema tumulului de la Adamclisi. Mormântul bravilor soldați, căzuți în războiul dacic, sau al unui ofițer superior roman?

09 Oct 2019 530

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Columna de la Roma şi Monumentul de la Adamclisi, „isvorâte din aceeaşi concepţie“

08 Oct 2019 512

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Curiozități de-acum un secol despre Monumentul de la Adamclisi

07 Oct 2019 946

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Pe drumul lui Adam-clisi, prin Medgidia unui alt secol

04 Oct 2019 586

#citeșteDobrogea 159 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Cernavodă-Constanța, pe care le-o datorăm englezilor

04 Oct 2019 629

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească” (1908) O legendă a Tekir-Ghiolului, povestită acum 100 de ani (galerie foto)

03 Oct 2019 553

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) „La Tekir-Ghiol vine lumea pentru toate boalele“ (galerie foto)

02 Oct 2019 1167

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Cursele de pe hipodromul de la Anadolchioi, așa cum se petreceau în Constanța de-acum un secol

01 Oct 2019 976

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) „La Vii e loc de odihnă şi destindere sufletească“

30 Sep 2019 709

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Legenda „Mamaei“, povestită de un turc care „rupea româneşte“

28 Sep 2019 1052