Ziua Dobrogei

#citeșteDobrogea File dobrogene din Primul Război Mondial. Înfrângerea Armatei Române a „costat” Cadrilaterul


Bătălia de la Bazargic (actualul Dobrich, situat la 30 de km de Balcic), desfășurată în primul război mondial între 5 și 7 septembrie 1916, este parte a campaniei românești, care s-a încheiat cu victoria trupelor bulgare și retragerea trupelor ruso-române spre Cobadin, pe linia Oltina - Kara Omer – Mangalia, având ca rezultat pierderea Cadrilaterului - Dobrogea de la Sud de Dunăre.

Odată cu intrarea României în război, Armata a 3-a bulgară, sub comanda generalului Toșev, care era dispusă de-a lungul graniței româno-bulgare, a trecut la ofensivă și a invadat Dobrogea de Sud, teritoriu al României în acel moment. La Dobrici trupele bulgare s-au confruntat cu trupele române, cărora le-a venit în ajutor Corpul al 47-lea al armatei ruse. În ciuda superiorității numerice a Aliaților, armata bulgară a provocat o înfrângere grea trupelor ruso-române. Aliații au fost obligați să se retragă spre nord, în direcția Cobadin. La 7 septembrie bulgarii au intrat în Dobrici.

În prima etapă a ofensivei bulgare în Cadrilater, localitatea Bazargic nu a beneficiat de o atenţie sporită din partea comandamentului român ceea ce a determinat abandonarea acesteia. Efortul principal urma să se concentreze în susţinerea operaţiilor de la Turtucaia şi, în perspectivă, apărarea Silistrei. Cu toate acestea, comandamentul Armatei a III-a române sub autoritatea căruia acţionau şi trupele ruso-sârbe bazându-se pe o serie de rapoarte eronate vizând o potenţială revigorare a situaţiei de la Turtucaia, ia decizia de lansare a unui atac asupra Bazargicului.

Poziţiile bulgare din localitate erau extrem de bine fortificate prin consolidarea întăriturilor turceşti din timpul Războiului ruso-româno-turc din 1877 – 1878.

Prima acţiune este iniţiată în condiţiile unei lipse cvasi-totale de informaţii asupra numărului trupelor bulgare care apărau oraşul. Deşi superioare numeric, forţele româno-ruso-sârbe sunt respinse, ceea ce determină decizia de retragere pe un aliniament mai îndepărtat în vederea regrupării. În acest context survine vestea iminentei prăbuşiri a apărării de la Turtucaia, însoţită de ordinul de deplasare a forţelor angajate la Bazargic în sprijinul garnizoanei asediate.

Cu toate acestea, generalul rus Zaioncikovski, comandantul forţelor din faţa Bazargicului, nu ţine cont de ordinele primite şi reia, în dimineaţa zilei de 6 septembrie 1916, atacul.

Forţele româno-ruso-sârbe sunt silite să ducă lupte violente pentru reluarea poziţiilor ocupate anterior. Dar veştile privind căderea Turtucaiei aduc derută în rândurile acestora, generalul rus primind ordin de retragere pe linia Medgidia-Constanţa.

Antrenat deja în luptă, Zaioncikovski dă ordinul de retragere, care va fi executat într-o totală debandadă. Deruta se accentuează în condiţiile noilor ordine primite în seara zilei de 6 septembrie, când comandamentul român decide compensarea pierderii Turtucaiei prin ocuparea Bazargicului şi stoparea oricărei acţiuni împotriva Silistrei.

În aceste condiţii, trupele aliate reiau marşul spre Bazargic unde încep atacul în dimineaţa zilei de 7 septembrie 1916. Luptele se dau cu violenţă, trupele bulgare fiind depăşite numeric. Forţele sârbe întâmpină, însă, mari dificultăţi în a rezista presiunii cavaleriei bulgare. În acest moment, generalul rus ordonă din nou retragerea, punând capăt luptelor şi înregistrând un eşec răsunător în faţa Bazargicului. Impactul acestor acţiuni asupra teatrului de operaţiuni dobrogean s-a concretizat în căderea poziţiilor româno-ruse din întregul Cadrilater, favorizând, astfel, desfăşurarea ofensivei bulgaro-germane, susţinută, secvenţial, de trupe turceşti.
 
Sursa text: www.enciclopediaromaniei.ro
Sursa foto: Hartă Constanța, realizată de M. Moldoveanu în 1928
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea „Constanţa pitorească“ (1908) Povestea vieţii nefericitului poet Ovidiu, „perit din cauza geniului“

23 Sep 2019 416

#citeșteDobrogea 175 de ani de la nașterea lui Remus Opreanu - un model al demnitarului dedicat binelui public

22 Sep 2019 392

#citeșteDobrogea Ctitorul Cazinoului, prefectul Scarlat Vârnav, 168 de ani de la naștere

22 Sep 2019 361

#citeșteDobrogea În 1957, lumea Antichității era adusă pentru prima oară pe scena constănțeană, în spectacolul „Ovidius“

21 Sep 2019 466

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Odiseea vasului „Carol I“, pe o Mare Neagră înghețată

21 Sep 2019 685

#citeşteDobrogea „Istoria Dobrogei“ (1998) Lecţii esenţiale de istorie dobrogeană. 20 septembrie 1940 - evacuarea Cadrilaterului

20 Sep 2019 511

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Chiar şi-acum un secol, Portul Constanța era mai „viu“ decât astăzi (galerie foto)

20 Sep 2019 502

#citeșteDobrogea „Constanţa pitorească“ (1908) Cu amărăciune, despre Cazinoul de-acum un secol, animat de cele mai bune orchestre din ţară (galerie foto)

19 Sep 2019 1270

#citeșteDobrogea Activitatea sanitară pe Valea Kara-su

18 Sep 2019 710

#citeşteDobrogea Arşavir Acterian, un martor de excepţie al epocii sale

18 Sep 2019 490

#citeşteDobrogea „Constanţa pitorească“ (1908) Fasoanele domnișoarelor de pension, etalate pe bulevardul Elisabeta, acum un secol (galerie foto)

18 Sep 2019 717

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) „Tomisul şi-a salvat amintirea şi istoria, în ruinile sale şi monedele vechi găsite pe urmă“ (galerie foto)

17 Sep 2019 1205

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Geamiile, o curiozitate a Constanţei. „Pe străinii veniţi de pe aiurea îi opreşte în loc solemnitatea acestor rugăciuni“ (galerie foto)

16 Sep 2019 1417

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sosirea autorităților militare româneşti în Tulcea, prilej de sărbătoare şi speranţă

16 Sep 2019 650

#citeșteDobrogea Inaugurarea primei biblioteci din Dobrogea, pusă la dispoziția cetățenilor „cari vor dori a se lumina”

15 Sep 2019 390