#citeşteDobrogea Jaf la Tomis, în numele ştiinţei! Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Frumos şi bogat a fost Tomisul de altădată! Prosperitatea sa a sporit mai ales în perioada romană. „O lume împestriţată venită din toate părţile Imperiului roman era atrasă de comerţul oraşului şi de bogăţia regiunilor învecinate“, scria colonelul Marin Ionescu Dobrogianu în volumul „Tomi-Constanţa“.
 
Este momentul în care Tomisul „se înfrumuseţează cu o mulţime de construcţiuni de piatră şi de marmoră, făcute în cinstea lui Traian, a lui Adrian şi a Antoninilor“.
 
Oraşul devine un important centru cultural, cu o viaţă prosperă. Pe mare, veneau din Grecia vase încărcate cu vinuri, untdelemn, stofe, obiecte de aramă, fier, argint, fildeş, aur, sticlă ori ceramică, dar şi multă marmură, folosită la construcţia clădirilor sau la realizarea statuilor. De aici, corăbiile plecau încărcate, în schimbul produselor greceşti, cu grâne, la mare căutare în ţinuturile suprapopulate din sudul Europei, cu vite, piei, blănuri, miere, ceară, aur (din Transilvania) şi... sclavi.
 
Ca să evoce prosperul comerţ care se făcea în Tomisul de altădată, Dobrogianu aminteşte şi de „chiupurile peste măsură de mari (poate stă omul în picioare) - în care se păstra untdelemnul - şi de care se găsesc foarte multe în coprinsul Constanţii“.
 
Amintind de această imensă bogăţie, risipită şi înstrăinată peste secole de către cei care şi-au dus existenţa pe aceste locuri încărcate de istorie, colonelul Marin Ionescu Dobrogianu scrie, fără să-şi ascundă tristeţea amestecată cu indignare: „Mă gândesc la risipă ce s’a făcut cu aceste documente ale trecutului Constanţii, când în numele ştiinţei s’a furat şi cărat prin muzeiele apusului cele mai frumoase statui şi pietre cu inscripţiuni. Mai ales după războiul Crimeiei a fost o goană nebună după asemenea podoabe, care s’au risipit pe unde n’au nici o însemnătate. Azi mai lesne poţi studia trecutul Tomisului la Britich Muzeum, în Luvru sau la Metz; pe câtă vreme aici aceste rămăşiţe ni-ar vorbi despre viaţa şi gradul de civilizaţie, despre cultura şi artă înaintaşilor noştrii (sic!). Căci «unde amuţeşte istoria, vorbeşte piatră»,- zice undeva d-l Andrieşescu“.
 
Colonelul îndrăgostit de Tomis subliniază că „de acest vandalism şi noi avem partea noastră de vină“, dând ca exemplu cazul unui „constănţian“ care, dacă nu ar fi intervenit căpitanul portului Constanţa, ar fi transformat o superbă bucată de marmură vânătă, cu o inscripţie bizantină târzie, în... trepte pentru locuinţa sa.

Mai multe despre Tomisul roman citiţi în lucrarea „Tomi - Constanţa“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .
 

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa