#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Astă-zi, peştele este un aliment de lux, iar pescarul a devenit un fel de rob al comerciantului“

În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“,  am găsit printre intervenţiile jurnaliştilor vremii un articol publicat în ziarul "Dobrogea", V, nr. 129, din 16 iulie 1904, care ne oferă o imagine a situaţiei pescarilor şi pescăriilor din Delta Dunării, la început de secol XX:
 

 

„În avuţia naţională, pescăriile au o mare importanţă, de aceia în cîteva numere consecutive, ne propunem a trata chestiunea pescăriilor statuluI în Dobrogea.
Pînă acum 9 ani, apele şi bălţile Dobrogei, cu întreg litoralul Mărei-Negre, se dădeau în antrepriză, iar de la 1895 se exploatează în regie de către stat.
 
Deşi nu avem date la îndămînă, totuşi vom stabili şi expune, starea pescăriilor de pe timpul antreprizei în comparaţie cu exploatarea în regie, cum şi starea pescarilor de atunci şi de azi.
Delta Dunărei, începînd de la Cetal, cu lacul Razem şi litoralul Mărei-Negre, pînă la 1895 era arendată fraţilor Dimitriu, cu preţ de 450,000 lei anual, avînd antreprenorii dreptul a lua dijmă 25%.
 
Peştele, hrana de căpetenie a sătenilor, pe acel timp era abundent, se vindea fabulos de eftin în comparaţie cu preţul de astă-zi, iar cu pescuitul să îndeletniceau legiuni de pescari ; numai pe această secţiune vînau 50-60 mii de pescari. Mii de năvoade, erau întinse la gura canalului Sf Gheorghe şi pe ţărmul mărei; iar pe lacul Razem se aflau 60-80 năvoade; mii de bărci furnicau prin toate bălţile şi lacurile Dobrogei - pescuitul era în floare şi peştele abunda.
 
Statul pe acel timp se îngrijea foarte mult de soarta pescarilor şi cînd fraţii Dimitriu au voit a ridica dijma la 30%, statul a intervenit în favoarea pescarilor ameninţînd pe antreprenori cu rezilierea contractului.
Nu putem afirma dacă venitul brut al statuluI este mai mare astăzi de cît pe timpul antreprizei, ceia ce vom căuta a stabili; dar ceia ce este cert, este faptul că numărul pescarilor s'a micşorat tot mereu aşa că azi ceI ce se îndelitnicesc cu pescuitul în judeţul nostru nu trec de 2300 şi odată cu micşorarea număruluI 332 pescarilor ca prin farmec s'a micşorat şi cantitatea de peşte, cu toate măsurile de protejare luate de d.d-r Antipa, inspectorul general al pescăriilor.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Astă-zi, peştele este un aliment de lux, iar pescarul a devenit un fel de rob al comerciantului şi acesta la rîndul său un vătaf al statului.
Astă-zi pescarul este lipsit cu totul de instrumente, trăeşte în neagră mizerie şi din munca de rob abia agoniseşte hrana alor săi: aşa că profesiunea de pescar este prea puţin îmbrăţişată - un pericol pentru avuţia naţională, căci pescăriile sînt un izvor incalculabil de bogăţie pentru ţara noastră.
Vom expune în numerile viitoare cauzele şi efectele actualuluI sistem de exploatare cînd dijma a ajuns între 50-60%, avînd dorinţa sinceră a contribui la luarea de măsuri de îndreptare, căci actuala situaţie nu maI poate dăinuI fiind precară şi intereselor statuluI şi intereselor pescarilor.
Facem un apel călduros tuturor spre a ne procura date şi ştiinţe spre a duce la bun sfirşit chestiunea de care ne preocupăm, ca fiind de un interes obştesc.”

  
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“  
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
  
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Rusia din Dobrogea“ - consideraţii asupra elementului slav din provincia românească, la sfârşit de secol XIX

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbătoare regală în portul Constanţa, cu ocazia botezului vapoarelor „Regele Carol I“ şi „Principesa Maria“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea a rămas un oraş tot atât de necunoscut ca Pekinul“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre colonizarea Dobrogei şi „relele făcute din cauza unei proaste şi nepatriotice administraţiuni”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Curse de cai în Constanţa sfârşitului de secol XIX

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: Constanţa - „viitoarea metropolă a românismului dobrogean”