Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea Grigore Antipa, iniţiatorul ştiinţelor mării în România

Se împlinesc în acest an 150 de ani de la nașterea ilustrului om de știintă dr. Grigore Antipa, care, prin activitatea sa, se leagă, în mod indisolubil, de meleagurile Dobrogei.
 
Dr. Grigore Antipa se numără, alături de prof. Emil Racoviţă şi prof. Ioan Borcea, printre iniţiatorii ştiinţelor mării în România. Grigore Antipa (27 noiembrie 1867 - 9 martie 1944, București) a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român. Este savantul care a renovat total în 1906 Muzeul Național de Istorie Naturală, care acum îi poartă numele.
 
În cariera sa de oceanograf, Antipa a avut trei preocupări majore care îl leagă incontestabil de Dobrogea: ameliorarea producției piscicole a lagunelor complexului Razelm și protejarea fondului piscicol; crearea unei baze materiale pentru cercetarea științifică a Mării Negre, atât de puțin cunoscută la sfârșitul secolului al XIX-lea; valorificarea rațională a bogățiilor Dunării și ale Mării Negre. Din cele peste 150 de lucrări semnate de Grigore Antipa, 25 sunt dedicate Mării Negre.
 
În 1924, la Tulcea, și apoi în 1932, la Constanța, Grigore Antipa înființează și organizează primele centre de cercetare științifică. Institutul de bio-oceanografie de la Constanţa, transformat după 1945 în Staţiunea de Cercetări Piscicole „Dr. Grigore Antipa”, a fost una dintre instituțiile ce au stat la baza înființării, în 1970, a Institutului Român de Cercetări Marine, actualul Institut Național de Cercetare-Dezvoltare Marină, care îi poartă numele lui Grigore Antipa. De asemenea, nava de intervenție cu scafandri la mare adâncime din dotarea Centrului de Scafandri din Constanța, precum și două școli gimnaziale din Dobrogea (Constanța și Tulcea) poartă numele marelui savant. 

Prima cercetare oceanografică românească 

În anul 1893, Grigore Antipa a luat parte la o expediție de o importanță majoră, în care au fost studiate formele de viață adăpostite de Marea Neagră. Pentru a-l susține pe Antipa în expediția sa de cercetare a Mării Negre, regele Carol I i-a pus la dispoziție un vas al marinei militare a României. Este vorba despre crucișătorul „Elisabeta”.
 
În mai 1893, îmbarcat la bordul crucișătorului „Elisabetaˮ, Antipa pleacă în expediție de cercetare pe Marea Neagră. Expediția pe mare s-a desfășurat în trei etape, fiind cunoscută în istoria cercetării științifice ca prima cercetare oceanografică românească. Prima etapă s-a desfășurat între 15 mai și 15 iulie, pe traseul Constanța - Mangalia - Tuzla - Sf. Gheorghe - Sulina. Cea de-a doua etapa a durat 42 de zile și a avut ca obiectiv înconjurul Mării Negre (Sulina - Constanța - Istanbul - Sinop - Sevastopol - Odessa), iar ultima parte a expediției, de numai cinci zile (5-20 septembrie), s-a desfășurat în apele teritoriale românești ale Mării Negre. Expediția a fost repetată în 1894 şi 1895, pe bricul „Mirceaˮ și pe canoniera „Grivițaˮ.
Efectuând sondaje de adâncime, dragarea fundului și colectarea de faună bentică și pelagică (animale de pe fundul și din masa apei și plancton), Antipa a căutat în expediția sa și alte surse de informații, în special în timpul opririlor din cele opt porturi ale Mării Negre - care nu au fost popasuri turistice. În stațiunile de cercetare rusești - Sevastopol, Odesa - a luat contact cu marii savanți ruși.

Monografia „Marea Neagră 

Cercetările realizate de Antipa au fost publicate în monografia „Marea Neagră. Vol. I Oceanografia, bionomia şi biologia generală a Mării Negre”, Acad. Română, Publ. Fond. „V. Adamachi”, 10, 55, Bucureşti, 1941, 314 pp., în care explică mecanismele bioproductivităţii în sectorul său nord-vestic.
 
Prin condițiile de traiu cu totul diferite de ale celorlalte mări - scria el în această lucrare de sinteză -, Marea Neagră (care are viață numai pe platforma continentală, apele de adâncime fiind infestate cu hidrogen sulfurat) reprezintă un adevărat laborator natural pentru experimentarea unei întregi serii de probleme biologice referitoare la adaptațiunea la mediu, selecțiunea speciilor etc.
 
Această lucrare amplă şi-a păstrat întrutotul valoarea remarcabilă şi actualitatea, după 60 de ani de la apariţie, printre primele, în constelaţia bibliografiei româneşti dedicată Mării Negre, cu problematica sa particulară, atât prin specificul natural, cât şi a agresării antropice pronunţate îndeosebi din cursul ultimelor decenii.
 
Din nefericire, Antipa nu a apucat să elaboreze cel de-al doilea volum al monografiei „Peştii Mării Negre”, rămânându-ne doar admirabilele figuri ce trebuiau să ilustreze textul. 

Recunoașterea internațională  

Totodată, graţie harului excepţional al lui Antipa, membru al Institutului Oceanografic din Paris, şi a invitării sale de către Prinţul Albert I de Monaco, alături de alţi oameni de ştiinţă iluştri din celelalte state cofondatoare (Austria, Franţa, Italia, Marea Britanie, Monaco, Rusia, Spania), România a contribuit la crearea (1919) şi ulterior la dezvoltarea şi creşterea prestigiului Comisiei Internaţionale pentru Explorarea Ştiinţifică a Mării Mediterane (CIESM), cel mai vechi, longeviv şi prestigios organism european dedicat cercetărilor oceanografice (Marinescu, 1993).
 
Astfel, datorită lui, CIESM şi-a extins domeniul de interes şi cercetările prin adăugarea bazinului pontic, G. Antipa fiind desemnat oficial raportor pentru Marea Neagră (1927) şi, mai târziu, pentru întreaga Mare Mediterană de est: Marea Neagră, Marea Marmara şi Marea Egee. Evocăm cu gratitudine, alegerea României ca stat membru al CIESM, prin E. Racoviţă (1925), reprezentată în mod strălucit de Antipa, ca al doilea delegat naţional, până în 1944.
 
Ca investigator major al Mării Negre, G. Antipa a mărturisit că interesul pentru oceanografia biologică şi problemele sale a fost stimulat de către Prinţul Albert I de Monaco, în cursul întâlnirii lor la Staţiunea Zoologică Marină din Neapole. După alegerea sa ca vicepreşedinte al CIESM în 1928, Antipa a informat CIESM asupra creării Staţiunii de Zoologie Marină, de către prof. I. Borcea, la Agigea (1926).
 
Tot Antipa a prezentat la Neapole, (CIESM, 1933), progresul înregistrat de România în privinţa cercetărilor întreprinse asupra Dunării maritime, Deltei Dunării, lacurilor şi lagunelor litorale, Mării Negre şi Mediteranei orientale.
 
Tot în 1933, Antipa a transmis CIESM, în numele Guvernului României, invitaţia oficială de a organiza cel de-al X-lea Congres şi adunarea generală la Bucureşti (15-20 octombrie 1935). Cu această ocazie delegaţii străini s-au întâlnit şi cu oamenii de ştiinţă români, printre care T. Buşniţă şi Z. Popovici. Antipa a subliniat rolul extrem de important jucat de către CIESM în dezvoltarea ştiinţelor mării.

În loc de încheiere

Ceea ce caracterizează opera biologică şi economică a lui Antipa este perfecţiunea raţionamentului său ştiinţific şi metoda ale căror cele mai bune mărturii sunt organizările sale. Înlăturând orice ipoteză, nebazându-se pe nici o teorie pe care să n-o fi aprofundat şi experimentat, el a imprimat la tot ce a produs pecetea acestei solidităţi ştiinţifice care conferă operelor nemurirea“, spunea academicianul Ludovic Mrazec (1867-1944).
 
Resurse bibliografice              
  • Antipa G., 1941, Marea Neagră. Vol. I Oceanografia, bionomia şi biologia generală a Mării Negre”, Acad. Română, Publ. Fond. „V. Adamachi”, 10, 55, Bucureşti, 314 pp.
  • Băcescu M., Marinescu A., 1979, Grigore Antipa și Academia Română în Analele Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipaˮ, nr. 20, 1979 pars 2: 623-629;
  • Bologa A.S., Nicolaev S., 2010. Institutionalized Development of Marine Research in Romania (1893-present), ercetari Marine-Recherches Marines No. 40/2010, ISSN: 0250-3069: 3-29;
  • Marinescu A., 1993, In memoriam Grigore Antipa, în Analele Muzeului de Istorie Naturală « Grigore Antipa » nr. 32: 553-554

Autor: Dr. Magda-Ioana NENCIU, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“
 
Citeşte şi:

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Categorie Ziua Dobrogei

#sărbătoreșteDobrogea: Mesajul dr. Cătălin Nicolae Grasa – manager general Spitalul Județean Constanța

#sărbătoreșteDobrogea: Mesajul lui Dorin Maer – director CFR SA Constanţa

#sărbătoreșteDobrogea: Mesajul comandorului Nicolae Vatu - şeful Direcţiei Hidrografice Maritime
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#scrieDobrogea Colecția muzeală George Neacșu din Medgidia (galerie foto)

26 Jul 2018 900

#scrieDobrogea Oprea Hârâciu - eroul Medgidiei în Primul Război Mondial

18 Jul 2018 1067

#scrieDobrogea Dr. Ibrahim Themo, fiul adoptat al Medgidiei (galerie foto)

11 Jul 2018 1402

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (XI)

06 Jul 2018 1280

#scrieDobrogea Citakii, grup etnic dobrogean evidenţiat în secolele XVI-XVII

05 Jul 2018 1075

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (X)

30 Jun 2018 1165

#scrieDobrogea Ioan N. Roman, „patriarhul Dobrogei“. Personalitate marcantă a Constanţei şi a Medgidiei (galerie foto)

26 Jun 2018 895

#scrieDobrogea Abdul Hagi Cherim şi Kemal Hagi Amet, primarii care au construit şi modernizat Medgidia (galerie foto)

23 Jun 2018 1827

#scrieDobrogea Sayd Mârza Paşa - tătarul care a modernizat Dobrogea şi a întemeiat oraşul Medgidia

19 Jun 2018 4667

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (IX)

29 May 2018 760

#scrieDobrogea. Canalul Dunăre - Marea Neagră. 34 de ani de la inaugurarea „Magistralei Albastre“ Primele proiecte de realizare a canalului navigabil (II)

25 May 2018 1677

Canalul Dunăre - Marea Neagră. 34 de ani de la inaugurarea „Magistralei Albastre“ Primele proiecte de realizare a canalului navigabil (I) (galerie foto)

22 May 2018 2566

#scrieDobrogea Abdul Medgid - fondatorul orașului modern Medgidia (galerie foto)

17 May 2018 11284

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc Edrissi

16 May 2018 906

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VII)

12 May 2018 1531

#scrieDobrogea Muftiii cultului musulman în perioada 1947-2018 (II)

11 May 2018 2533

#citeșteDobrogea Practici medicale empirice și descântece. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 May 2018 1774

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (VI)

04 May 2018 1132

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Cuvînt Înainte. Autor, colonel Marin Ionescu Dobrogianu

04 May 2018 1022

#scrieDobrogea Muftiii cultului musulman în perioada 1878-1947 (I) (galerie foto)

03 May 2018 2115

#scrieDobrogea Mustafa Ismail Ali, un primar al Medgidiei de origine turcă (galerie foto)

28 Apr 2018 2035

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (V)

27 Apr 2018 1004

#citeșteDobrogea Satul în care nu au avut loc divorţuri. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

26 Apr 2018 3310

#citeşteDobrogea Lupte cu tauri şi fiare sălbatice pe hipodromul de la Tomis. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

25 Apr 2018 1171

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (IV)

21 Apr 2018 1291

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia. Absolvenţi, organizarea în perioada comunistă şi reorganizarea după 1990 (VII)

19 Apr 2018 1066

Sănătatea şi serviciul sanitar în Dobrogea la sfârşitul secolului al XIX-lea

16 Apr 2018 1440

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (III)

13 Apr 2018 1347

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1932-1947) (V)

05 Apr 2018 1734

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (II)

31 Mar 2018 1457

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1923-1932) (IV) (galerie foto)

29 Mar 2018 1180

#scrieDobrogea Învățământul vocațional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1923-1932) (III)

23 Mar 2018 1309

#citeşteDobrogea „Cetăţenii dobrogeni sunt obiectul unei foarte ciudate anomalii politice.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Mar 2018 1913

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1912-1922) (II)

15 Mar 2018 2006

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1902-1912)

09 Mar 2018 1909

#citeșteDobrogea 138 de ani de la promulgarea Constituției Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 Mar 2018 947

Fenomen meteo periculos. Se anunță ploaie înghețată în Dobrogea

02 Mar 2018 2273

#scrieDobrogea Familia Golea, brașovenii care au modernizat și condus Medgidia

02 Mar 2018 2388

#scrieDobrogea Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel“ din Medgidia - o biserică a creștinilor ridicată de un musulman

27 Feb 2018 2158

#scrieDobrogea Învăţământul din Dobrogea centrală după anul 1878 până la începutul secolului al XX-lea (II)

23 Feb 2018 1230

#scrieDobrogea Învăţământul din Dobrogea centrală după anul 1878 până la începutul secolului al XX-lea (I)

22 Feb 2018 1660

#citeșteDobrogea Câte geamii și moschei se regăseau în Dobrogea anului 1928. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța (galerie foto)

17 Feb 2018 3722

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

03 Feb 2018 1660

#scrieDobrogea Poarta maritimo-dunăreană a României în paragină - Sulina

29 Nov 2017 970

#scrieDobrogea Dobrogea văzută de un bănățean

28 Nov 2017 923

#scrieDobrogea Un episod mai puțin cunoscut din istoria Peșterii Sfântului Andrei - sfințirea din 23 iulie 1944 (galerie foto)

27 Nov 2017 2528

#citeşteDobrogea P. Ştefănescu - „Pe malul dobrogean al Dunării putem scrie istoria noastră“ (document)

02 Nov 2017 1006

#scrieDobrogea „Cheia mântuirii noastre este drumul Dunării spre Marea largă deschisă tuturor.“ Mihail Kogălniceanu și Dobrogea românească (galerie foto)

30 Oct 2017 2010

#scrieDobrogea Povestea Regimentului 34

17 Oct 2017 3766

#scrieDobrogea Fraţii preoţi Gheorghe şi Nicolae Răşcanu, protopopi în Dobrogea după Războiul de Independenţă (galerie foto)

16 Oct 2017 2616