#citeșteDobrogea: Căile de comunicaţie şi transporturile în arealul Canalului Dunăre - Marea Neagră (II)

 
 
Canalul Dunăre -Marea Neagră, fiind o cale de legătură către mare, avea nevoie de amenajarea unor porturi pe traseul acestuia. Înainte de inaugurarea canalului, aceste porturi existau, dar nu erau modernizate și amenajate. Unele datau încă din prima etapă a construirii canalului (1949-1953).
 

Portul Medgidia este amplasat la km 37,5 pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră, fiind echipat pentru un trafic anual de 11.500.000 tone. Serviciile disponibile în port sunt: furnizarea cu apă potabilă şi energie, schimbarea echipajului, asistenţă medicală şi facilităţi recreative.

Informaţiile legate de navigaţie şi de operaţiunile portuare pot fi obţinute prin intermediul canalului radio 71 VHF de la Dispeceratul Local de navigaţie. Portul este dotat cu gară fluvială, depozite pentru mărfuri generale si dane specializate. De asemenea, sunt disponibile şi conexiuni feroviare şi rutiere. Există şi diferiti agenţi autorizaţi de către Administraţia Canalelor Navigabile, care desfăşoară unele operaţiuni de manevrare a mărfurilor si barjelor.

Servicii. Administraţia Canalelor Navigabile asigură o varietate de servicii utilizând propriile facilităţi sau ale altor companii care desfăşoara activităţi pe canal sau în porturi:
- asistenţă în navigaţie cu personal calificat,
- comunicaţii radio navă-mal ,
- remorcaj,
- încărcare/descărcare, stivuire a mărfii în barjă,
- depozitare a mărfii la cerere, 
- îndepărtarea deşeurilor,
 - furnizarea cu energie şi apă potabilă,
 - manevrarea navelor şi barjelor pentru ancorare,
 - agenţi de marfă şi navigaţie la cerere,
 - operaţiuni de salvare.

Este disponibilă şi o echipa de intervenţie împotriva incendiilor şi echipă de intervenţie în caz de poluări accidentale.

Portul se află în apropierea Fabricii de ciment din localitate și a fabricii de amidon. De fapt, amplasarea celei din urmă, a fost gândită pentru a asigura accesul la sursa de apă și la conexiunea cu canalul și cu calea ferată.


    
Portul Ovidiu este situat lângă ecluza Ovidiu pe malul drept al braţului nordic la km 11. Vasele interesate să opereze în port trebuie să contacteze Administraţia portului utilizând frecvenţa radio 71 VHF. Agenţii diferitelor încărcături operate în port trebuie supervizaţi de Administraţia Canalului. Traficul anual maxim este de 1.800.000 tone şi lungimea danelor este de 400 m.

Portul este echipat pentru a opera cu materiale de construcţie.

Portul are legătură cu şoseaua şi asigură diferite servicii: apă şi alimentare, asistenţă medicală.
          
Portul Luminiţa este situat în partea de nord a lacului Taşaul , la o distanţă de 5 km faţă de ecluza Năvodari. Capacitatea de trafic anuală este de 4.500.000 tone.

Lungimea danelor este de 225 metri. 

Permisiunea pentru operarea în port poate fi obţinută de la Centrul Local de Trafic Ovidiu prin radiocomunicaţii (frecvenţa 71 VHF).

Portul este specializat pentru încărcarea de materiale de la fabrica de ciment din Medgidia şi fier vechi.
 
Putem conchide prin a spune că porturilor Canalului Dunăre-Marea Neagră au o capacitate funcţională și pot fi utilizate pentru o bună desfășurare a transporturilor în zonă, în condițiile geopolitice din zilelel noastre.
 
 
 
Bibliografie selectivă
 
COJOC, M.,(1996), Canalul Dunăre-Marea Neagră, 1949-1953 şi obiectivele politice ale guvernanţilor României, în Independentul, Iaşi, II, nr. 329 , din 9 iulie.
HERBST – RĂDOI, Atena,(1965), Aspecte geografice în dezvoltarea oraşelor din Dobrogea, cu privire specială asupra zonei litorale, în Studii şi cercetări de geologie, geofizică şi geografie, Seria Geografie, T. 12, nr.2.
IVAN, A. L.,(2007),  Statele unite ale Europei. Uniunea Europeană între interguvernamentalism şi supranaţionalism, Editura Institutul European, Iaşi.
Claudia Ilie, Impactul Canalului Dunăre - Marea Neagră asupra mediului, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
Petre D, Canalul Main-Dunăre-arteră pentru continent, în Analele Universității din Oradea, 1992
www.acn.ro
 
 

 
Lucrări la Canalul Dunăre-Marea Neagră în cea de-a doua etapă a construirii acestuia
 

 
Portul Murfatlar
 

Portul Medgidia
 

Instalații portuare ale fabricii de ciment

Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:

#citeșteDobrogea Căile de comunicaţie şi transporturile în arealul Canalului Dunăre - Marea Neagră (I)

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

627
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

940
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1131
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1194
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1080
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1021
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1245
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1315
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1981
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1545
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1672
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1228
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1310
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1012
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1172
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1181
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1576
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1770
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1647
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1599