#citeșteDobrogea: Alexandru Karatzali, o carieră dedicată citogeneticii

Astăzi se împlinesc 116 ani de la naşterea geneticianului constănțean Alexandru Karatzali. 
 
S-a născut la 9 septembrie 1904, într-o prestigioasă familie de medici. Tatăl său, Aristide Karatzali, a fost doctor renumit, precum și fruntaș social democrat reprezentând urbea de la malul mării în urmă cu un veac. O stradă din Peninsula constănțeană îi poartă numele, nemurind astfel contribuția acestei familii grecești la patrimoniul cultural dobrogean.
Viitorul pionier al geneticii celulare a studiat medicina la Paris, iar în 1933 și-a susținut doctoratul la Lyon, cu o teză originală impresionantă, prima lucrare despre genetică susţinută vreodată la o facultate de medicină din Franţa.
 


Alexandru Karatzali a lucrat în laboratorul doctorului Gheorghe Marinescu şi a fost secretar al Asociaţiei de Genetică din România, sub preşedinţia lui G. Marinescu şi C.I. Parhon.
Din 1936, a fost reprezentant al României la Federaţia Internaţională a Organizaţiilor de Genetică. Și-a dedicat cariera studiului asupra citogeneticii, fiind primul din lume, alături de Lejeune, care a emis ipoteza conform căreia mongoloidismul (Sindromul Down) este datorat unei aberaţii cromozomiale (trisomia 21).
 
În 1958 era şef de laborator la Institutul Oncologic, iar în 1964 se muta, pe aceeaşi funcţie, la Institutul de Patologie şi Genetică Medicală „Victor Babeş”. Cu mai multe dintre studiile sale, a contribuit major la elucidarea cauzelor Sindromului Down, fapt recunoscut pe plan mondial.
 
S-a stins din viaţă în 1976.
 
Sursa foto: „Istoria Dobrogei”, de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu


 Citește și:

#citeșteDobrogea Medicul constănţean Alexandru Karatzali, pionier al geneticii celulare