#citeșteDobrogea: La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială

„Pentru ca cititorul să te citească, trebuie să te creadă, dar să te creadă cam în maniera în care atunci când se joacă, uitând de sine, copilul crede că e de-adevăratelea”. (Doina Jela)

 
Colaborarea cotidianului ZIUA de Constanța cu jurnalista și prozatoarea dobrogeană Doina Jela, născută în zi de Mărțișor, în urmă cu 70 de ani, la Vadu, în județul Constanța, a fost mijlocită de cartea semnată de George Sarry, nepotul de frate al lui Constantin N. Sarry, proprietarul celui mai longeviv ziar „Dobrogea Jună” (1904-1944).
Prefața și notele memorialului „Viața mea. Amintiri din închisoare și din libertate”, pe care o puteți lectura în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, sunt semnate de Doina Jela.
 
Sărbătorita de astăzi, în ciuda aparenței vârstei pe care o celebrează, este un spirit tânăr, extrem de atent. „Cred că în social media arătăm fiecare dintre noi o mască, un rol, un eu care se află la intersecția a ceea ce se așteaptă de la noi, dacă n-ar fi decât chipul politeții noastre. Ca să ajungem în străfundurile ființei proprii avem nevoie de mai mult decât de reacția rapidă de pe Facebook. Și avem mai ales nevoie să stăm cu noi înșine, să fim singuri. Să ne vorbim nouă”, afirma într-un interviu acordat suplimentuluicultural.ro.
 
Dar mai ales legată de pământul natal. Stau mărturie cărțile scrise și în care deapănă, rememorează ori face trimiteri către trăirile tinereții din Dobrogea, în titluri precum romanul „Villa Margareta”, „Efectul fluturelui” (primele două titluri dintr-o viitoare trilogie) ori „Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary”. De altfel, aceasta din urmă conține în principal articolele publicate de-a lungul a doi ani (2006-2007) într-o rubrică permanentă în revista «Tomis», din Constanța, pe o temă de fiecare dată liber aleasă. Doina Jela a înțeles să beneficieze de această libertate pentru a trata de fiecare dată un subiect care într-un fel sau altul i s-a impus la dată respectivă: fie că era în acel moment insistent dezbătut în media - și în această privință culegerea reprezintă un fel de jurnal al perioadei, fie că se tăcea în privința lui (rubrica se numea de altfel «Blidul fierbinte»), ca fiind o banalitate cronicizată. Se mai adaugă intervenții ocazionale în reviste, în principal «Observatorul cultural».
 
De asemenea este autoarea volumelor „Telejurnalul de noapte”, 1997 (ediţia a II-a, 2005); „Această dragoste care ne leagă”, 1998 (ediţia a II-a, 2004); „Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar”, 1999 (ediţia a II-a, 2002), carte ecranizată de Lucian Pintilie în După-amiaza unui torţionar, 2001 și nominalizat la premiul „Leul de Aur”, „Lexiconul negru - Unelte ale represiunii comuniste”, 2001 (pe care îl puteți lectura în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța). Recent, Editura Vremea a reeditat volumul „O sută de zile cu Monica Lovinescu”, apărut în anul 2008 și epuizat în scurt timp.
A mai publicat „Afacerea Meditaţia Transcendentală”, în colaborare cu Cătălin Strat şi Mihai Albu; „Reuşeşti sau mori” — convorbiri emailate cu Vladimir Bukovski, 2003; „Ungaria ’56 — Revolta minţilor şi sfârşitul mitului comunist”, în colaborare cu Vladimir Tismăneanu (2006).
 
Cert este că, așa cum se afirmă, Doina Jela, „scrie mai mult pentru a recupera și conserva memoria decât de dragul literaturii. Cărțile sale sunt obligații de care se achită muncind greu, documentându-se, căutând martori uneori peste mări și țări” (Sorin Șerb).

Sursa foto: arhiva personală Doina Jela

Citește și:

#citeșteDobrogea: Doina Jela la ceas aniversar