#DobrogeaDigitală: Brâncuși, inițiatul

Sărbătorim astăzi 145 de ani de la nașterea, pe 19 februarie 1876, a unuia dintre cei mai profunzi creatori români, Brâncuși fiind cel care a marcat definitiv felul în care s-a făcut artă în lume, după ce geniul său a schimbat perspective, a trezit conștiințe, a adus noi limbaje de exprimare artistică.

„Ceea ce fac eu astăzi – a declarat Brâncuși – mi-a fost dat să fac. Căci am venit pe lume cu o misiune. Nu îmi doresc să fiu la modă. Tot ceea ce este la modă dispare odată cu moda. Nu contează dacă munca ta este contestată în prezent. Pentru că atunci când într-un final va fi înţeleasă, ea va exista în eternitate.”

Semnificaţiile operei sale, mereu actualizate și căpătând noi valențe odată cu trecerea timpului, simbolurile sacre, precum și câmpurile de forţă implicate în sculpturile monumentale, energia vibraţională deosebită prin formă şi structură, fac din Brancuși un inițiat, care și-a luat în serios misiunea de a esențializa dimensiunea spirituală a lumii, de a invita la contemplare și a trezi în om conștiința măreției sale și a bucuriei de a trăi în lumină și adevăr.

În limba egipteană, cuvântul sculptor înseamnă „creator“. Constantin Brâncuşi a fost un demiurg al unui univers artistic inovator, menit să releve esența cosmică a ființei : „Artistul trebuie să ştie să scoată la lumină fiinţa din interiorul materiei şi să fie unealta care dă la iveală însăşi esenţa sa cosmică într-o existenţă cu adevărat vizibilă. Arta nu face decât să înceapă continuu“, spunea odinioară marele artist.

Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari mistici ai României, care a reuşit să redea la un nivel concret, prin intermediul sculpturii, cele mai frumoase valori ale universului. Prin ceea ce făcea, Brâncuşi nu mai aparţinea lumii acesteia, ci unei lumi adusă la esenţă.

Iată cum îl surprinde Pericle Martinescu, într-un eseu pe care îl regăsim în volumul său „Retroproiecţii literare”, articolul făcând parte din seria de scrisori cu care autorul dobrogean a colaborat, în anii ’40, la cotidianul spaniol Solidaridad Nacional din Barcelona, la solicitarea ataşatului cultural pe lângă ambasada română de la Madrid, Aron Cotruş.


 

„Înainte de a fi un inovator, Brâncuși este un aventurier. Unul din acei mari aventurieri ai spiritului care, din dorinţa de a pătrunde tainele adînci ale existenţei prin aprofundarea fenomenului artistic, şi de a «forţa secretul» condiţiei umane, cum spunea Rimbaud, ajunge până la explorarea zonelor absurdului şi incognoscibilului pentru a redescoperi ceea ce e logic şi cognoscibil, inversînd în acest fel procesul ontologic şi realizînd o nouă cosmogonie. Brâncuşi este autorul unei asemenea cosmogonii, pe care i-a dictat-o intuiţia lui demiurgică şi căreia el i-a dat formă printr-o activitate creatoare desfăşurată în lumina datelor sugerate de noi aici.
 
Fiul unor ţărani români de la poalele Carpaţilor, în al căror sînge pulsează încă prezenţa unor strămoşi milenari, cu toate credinţele şi obiceiurile lor magice, Brâncuşi poate fi considerat, şi de fapt şi este, produsul experienţei spirituale acumulate de-a lungul timpurilor în sufletul înaintaşilor săi, experienţă ce a erupt acum ca un vulcan în mijlocul culturii şi civilizaţiei moderne. Aspectul artificial al acestei civilizaţii şi culturi nu-l putea satisface pe omul care venea dintr-o lume de purităţi şi potenţialităţi spirituale nemărginite, caracteristice poporului din rîndurile căruia s-a ridicat.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

De aceea, urcând întreaga scară a vieţii moderne, de la stadiul formelor primare şi a autentice pînă la acela al celor mai rafinate structuri, Brâncuşi în loc să devină apologetul vieţii moderne, îmbrăţişând-o cu ardoare, dimpotrivă o recuză, prin modul său de a trăi, modest şi patriarhal, în inima unui Paris supracivilizat, şi singura lui ambiţie pare a fi aceea de a oferi pilda unui stil de viaţă, sincer şi nealterat, în care omul să fie susţinut de impulsurile lui lăuntrice, în opoziţie cu normele sterile şi amăgitoare ale civilizaţiei din jurul lui. În aceasta constă semnificaţia spirituală a revoluţiei înfăptuită în artă de Brâncuşi, prin tenacea lui voinţă de reîntoarcere la «izvoare».
În ultimă instanţă, în ultramodemismul brîncuşian gravitează nostalgia funciară a artistului, moştenită de la strămoşii lui şi purtată cu el permanent şi pretutindeni, nostalgie echivalentă cu dorul de o lume autentică şi pură, împletită din vrajă şi incenţă, aidoma paradisului lui Adam dinaintea blestemului cunoaşterii. În opoziţie cu supraomul lui Nietzsche, de pildă, complicat, orgolios, lucid şi avid să cunoască tot mai mult, omul brâncuşian este sugerat de o singură linie, dar o linie mare - Coloana infinită - a cărei putere de vibraţie scrutează toate profunzimile spirituale şi trezeşte din abisurile tenebroase ale trecutului omul nou, adică omul etern.”

#citeşte mai departe în „Retroproiecţii literare”, de Pericle Martinescu
# Retroproiecţii literare”
#Autor Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: www.istorie-pe-scurt.ro
 

Citește și:

De „Ziua Naţională Brâncuşi”, o hologramă 3D îl va „readuce” românilor pe geniul sculpturii