#Dobrogea Digitală: „Imoralitatea ne ucide!”

În revista eparhială „Tomis” scriau cu precădere preoții și teologii Episcopiei Constanța, dar, în cazul în care primeau materiale și din țară, în funcție de importanța materialului și subiectul tratat, acestea erau publicate. Este și cazul unui autor din comuna Obrejița, județul Vrancea, căruia revista i-a publicat articolul „Imoralitatea ne ucide!”.
 
Dacă astăzi vedem că Biserica Ortodoxă Română luptă pentru a menține și promova valorile învățăturilor și vieții bisericești, cu atât mai mult, în perioada interbelică această luptă era mai aprigă și mai fățișă. Păcatele și obiceiurile necreștinești erau condamnate atât de la altar, cât și prin celelalte modalități de care Biserica dispunea: preoți misionari, reviste eparhiale, asociații creștine... etc.
 
În acest context, de revoltă împotriva degradării vieții spirituale din țara noastră, C. Georgescu, trăgea un semnal de alarmă prin articolul „Imoralitatea ne ucide!”, dar, prezintă, în același timp, și soluția pentru o viață curată în fața semenilor și a lui Dumnezeu. Detalii aflăm din revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 5, anul VIII, mai, 1931.
 
Autorul arată că flagelul lăcomiei sau „lupta pentru căpătuială” sunt patimi care i-au cuprins și pe cei mici, dar și pe cei „cu scaun la cap”:
„Trăim vremuri, cum n-au pomenit nici cei mai în vârstă oameni! Pretutindeni, s-a încuibat: lăcomia, şiretenia, pizma şi câte alte patimi ucigătoare, care duc rostul vieţii noastre către făgaşul pieirii sufleteşti. Lupta pentru căpătuială pe căi necinstite, e la întrecere! Nu se mai pomeneşte aproape nicăieri, dar absolut nici la cei mici şi nici la cei „cu scaun la cap” ca mersul vieţii să fie călăuzit de gânduri bune şi curate. Toţi luptă pe moarte, pentru unul şi acelaşi scop, îmbogăţirea ori mijlocirea vreunei situaţii strălucite, ca mai apoi îmbuibaţi de bunuri culese, să se lăfăiască la capriciile modei.
Gospodăriile înstărite şi menirile plătite gras, nu se câştigă prin merit şi muncă, ci se capătă prin şiretenie, lăcomie, furt ori prin pacostea de politică! Viaţa, în totala ei fiinţă, e călăuzită la fiece împrejurare de către gânduri de rea credinţă, înmulţindu-se cu aceasta, păcatul ruşinos al vremii şi cel al sufletelor noastre pierdute. Faptele şi virtuţile legilor fireşti, sunt complet uitate şi nu strălucesc decât în rari ocaziuni şi la câţiva oameni, pe care îi numeri pe degete.”
 
„Parcă nimeni nu şi-a pus întrebarea cum s-ar putea stăvili odată această stare”
C. Georgescu nu se rezumă doar la a trage concluzii despre starea societății, ci arată căile prin care oamenii ar putea deveni mai buni, mai sănătoși moral, și anume prin cinste, muncă, modestie, credinţă şi cultură:
„Răul, duşmanul de moarte al omenirii şi-a întins adânc colţii în firea noastră şi se observă cu înfricoşare, că sapă cu mult spor la uciderea popoarelor. Simţămintele de judecată înţeleaptă s-au îngropat odată cu oamenii fericirii statornice de odinioară şi, în locul acestor preţioase virtuţi, se ridică pe culmi de împărăţie: iadul imoralităţii!
Ori unde ne-am îndrepta ochii, se văd şi se aud vaietele lumii. Dar, parcă nimeni nu şi-a pus întrebarea, de unde vine durerea şi cum s-ar putea stăvili odată această stare!
Tocmai aici e cheia! Fie în tot locul: cinste, muncă, modestie, credinţă şi cultură. Atunci vom vedea, cum: banul nostru e ban, munca noastră e muncă, neamul nostru e plin de avuţie, fericire, şi câte alte lipsuri, pe care nu le poate aduce, decât o însănătoşire morală. Puneţi lacăt pungii în faţa moralei; puneţi virtuţile înalte în faţa imoralităţii; puneţi gândul cel bun la orice împrejurare şi iată cum se poate mântui de la necaz viaţa grea! Să ne primenim simţurile întunecate de patimă şi numai aşa vom începe o eră nouă. Cine are urechi de auzit, să audă.”
#citește mai departe în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr 5, anul VIII, mai, 1931.

Foto: Doxologia
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Primii ctitori ai Mănăstirii Dervent - o bătrână din Ostrov și proprietarii moșiei Coslugea