#DobrogeaDigitală: „Pentru noi, dobrogenii, personalitatea lui Haret apare într-o aureolă luminoasă”

S-au împlinit luna trecută 170 de ani de la nașterea lui Spiru Haret, ctitorul învăţământului românesc modern – un eveniment căruia i s-a acordat, din păcate, prea puțin din semnificația pe care o merita această personalitate, vizionarul care a intuit că școala este singurul ferment ce poate mișca lucrurile pe termen lung, ce poate transforma o populație într-un popor.

Cu ocazia dezvelirii, la Tulcea, a bustului marelui patriot și reformator, un alt mare „om al școlii” dobrogean, Brutus Cotovu, publică în ziarul Dobrogea Jună (17, Nr. 235, din 12 octombrie 1923) un articol omagial, în care sunt trecute în revistă realizările semnificative pe care Spiru Haret le-a sprijinit în provincia dintre Dunăre și Mare, pentru ridicarea educației la rang de prioritate și luminarea „populaţiunei rurale”.



Bustul turnat în bronz a fost creat de sculptorul tulcean Vasile Chiriachide, artist interbelic format în școala de artă italiană, autor al mai multor lucrări monumentale, printre care busturile lui Alfons O. Saligny, Ștefan cel Mare sau Grigore Cantacuzino.
 

„Poporul care ştie să onoreze pe binefăcătorii săi, este un popor conştient de misiunea sa şi demn să trăiască în concertul celorlalte popoare civilizate. Poporul român a fost întotdeauna recunoscător şi a păstrat veneraţiune pentru oamenii mari ieşiţi din mijlocul său, care prin geniul său, patriotismul şi faptele lor mari au contribuit la înaintarea ţării înălţând prestigiul neamului în faţa lumei întregi. Unul din aceşti oameni ai neamului românesc este şi Spiru Haret al cărui chip turnat în bronz se dezvăluie astăzi la Tulcea, în prezenţa ministrului şcoalelor şi a unei asistenţe atât de numeroasă.

Spiru Haret s-a născut în 1851. Studiile secundare şi universitare le-a făcut în Bucureşti. Luând licenţa în matematică, a fost numit ca profesor la Seminarul Central din Bucureşti; mai târziu, demisionând din acest post, se duse la Paris pentru completarea studiilor matematice, pentru care avea mari aplicaţiuni. Aici obţinu doctoratul cu un succes strălucit. Înapoindu-se în ţară în 1878, a fost numit profesor de mecanică raţională la Universitatea din Bucureşti, în urma unui concurs care a avut un mare răsunetîn ţară. Pentru meritele sale de om de iniţiativă şi de muncă a fost numit în 1885 ca Secretar general la Ministerul instrucţiunei. În această calitate a făcut studii numeroase pentru organizarea învăţământului nostru, aducând un material bogat, de care s-au servit şi miniştrii următori la întocmirea diferitelor legi referitoare la învăţământ, rezolvând şi chestia clădirilor şcolare în urma numeroaselor sale studii în această privinţă. Ca ministru al şcoalelor a pus coroana muncii şi activităţii sale prin legea de organizare a învăţământului secundar şi superior. Pentru membrii învăţământului primar a avut o deosebită simpatie. Soarta şcoalei rurale a fost zilnica sa preocupare. Haret a fost cel mai valoros şi mai democrat ministru, ce l-a avut ţara în departamentul instrucţiunii publice.

Pentru noi, dobrogenii, personalitatea lui Haret apare într-o aureolă luminoasă. Prognozele realizate în Dobrogea pe tărâm cultural şi economic se datoresc în cea mai mare parte viului interes ce l-a purtat el pentru această provincie. El este omul care a înţeles marea însemnătate ce o are Dobrogea pentru viitorul ţării: a înţeles nevoile ei: a ştiut chipul cum s-ar putea preface sufletul populaţiei Dobrogene de origine străină, îndrumând-o printr-o pregătire serioasă, pe o cale sănătoasă, pentru a simţi româneşte şi a produce lumii cetăţeni şi buni patrioţi [...].
Pretutindeni s-au organizat cursuri de adulţi, conferinţe, serbări şcolare, cu caracter naţional, şezători, case de citire, grădini şcolare, lucrări manuale, cantine ş.a. care au avut darul de a reface starea sufletească a ţăranului dobrogean, inspirându-i dragoste pentru ţară. Pentru bunul mers al învăţământului s-au pus la dispoziţiunea comunelor fonduri din Casa Şcoalelor pentru clădiri şcolare acolo unde nu existau, precum şi pentru mărirea şi amenajarea după trebuinţă a celor în fiinţă. În Delta Dunării, după dorinţa sa, s-au construit localuri proprii de şcoli, din fondul marelui filantrop Vasile Stoenescu, pus la dispoziţia ministerului.

Pe lângă aceasta, el intenţiona să fiinţeze la Tulcea, o şcoală normală frecventată de fii dobrogeni, pentru pregătirea Personalului didactic necesar şcoalelor rurale din Dobrogea, formând în acest oraş un centru cultural puternic, după cum interesele noastre de stat cereau.

Moartea sa prematură a împiedicat realizarea completă a programului său de reforme pentru Dobrogea. Afară de răspândirea culturii în masa poporului dobrogean, Haret s-a gândit şi el la ridicarea stării economice a ţăranului, sprijinind înfiinţarea de bănci populare în Dobrogea, care în curând au luat o mare dezvoltare, aducând foloase apreciabile, în special populaţiunei rurale.
Recunoscute fiind meritele bunului patriot şi marelui român Sp. Haret, pentru înaintarea populaţiei Dobrogei, un grup de români Tulceni constituit în Comitet, a hotărât după moartea sa, să-i ridice ca semn de recunoştinţă un bust în oraşul Tulcea. În acest scop s-a strâns un fond prin subscripţii publice şi s-a însărcinat talentatul sculptor Chiriachidi cu modelarea şi turnarea lui în bronz, ceea ce s-a executat în cele mai bune condiţiuni, rămânând Comitetului sarcina de a pregăti soclul pentru aşezarea monumentului. Intervenind războiul, acţiunea Comitetului a fost întreruptă. După reocuparea Dobrogei, s-a reluat firul lucrării, completânduse întreaga operă de sculptorul Chiriachide, sub auspiciile Comitetului. Acest monument, aşezat în parcul oraşului, aducându-se la bun sfârşit, se face dezvelirea lui cu mare pompă astăzi, 11 octombrie, faţă de d. Angelescu, ministrul instrucţiei, autorităţilor şi unui numeros public.
Îmi fac o datorie cetăţenească, redând în scurt, la lumină, activitatea în Dobrogea a acestui mare patriot şi bărbat de stat.”

#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citește și:

#Dobrogea Digitală: Spiru Haret, „apostol al culturii naționale românești”