#Dobrogea Digitală: Trupele dobrogene – „cum nu se poate mai dezmățate”

 
Imaginea „dorobanților cu schimbul”, care formau trupele dobrogene de la începutul secolului trecut, este surprinsă într-un articol publicat în ziarul Dobrogea Jună , An I, Nr. 16, din 27 martie 1905.

Pitorescul înfățișării așa-zișilor militari, proveniți din toate etniile pripășite în ținutul dintre Dunăre și Mare, ne trezește acum un zâmbet condescendent, mai cu seamă datorită tonului revoltat al autorului articolului, care ține la „uniformitate şi estetică”, înfierând aspectul „ridicol şi hidos” al bietelor trupe încropite din țărani români, armeni, bulgari, turci sau tătari, îmbrăcați în straie modeste și pestrițe.

Articolul, intitulat „Elemente militare din Dobrogea”, este antologat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, unde găsim cele mai relevante materiale apărute în ziarul care a oglindit, timp de patru decenii, evoluția vieții sociale, politice și culturale din ținutul danubiano-pontic.
 

„ Am arătat în două din numerele precedente, cu date oficiale, că în regimentele locale cu efective recrutate în această parte a ţării, avem elemente eterofile în proporţiuni considerabile, aparţinând la diferite naţiuni. Vom inzista asupra dorobanţilor cu schimbul şi anume asupra imprevisiunii ce-ţi fac aceste trupe.
Privindu-i la o concentrare de Dumineca, ţi-ar părea că ai în faţă sfărâmăturile unei armate de mercenari, prinşi cu arcanul de pe întreaga suprafaţă a globului: Ovrei, de prin orăşele, în ghete cu nasturi. Armeni îmbrăcaţi tot nemţeşte, cu câte un palton jerpelit; Greci, mai subţiri, în pardesiuri fără coate, cu ghete roşii; Bulgari cu câte o căciulă "de la moşi strămoşi meroz" îndesată pe urechi, în picioare opinci şi peste obiele burduf; Turci în şalvari de toate culorile şi cu ventilaţiuni în toate direcţiunile; Tătari cu îmbrăcămintea tot aşa de răpănoasă ca şi feţele lor şi cu picioarele goale; Mocani în păstorecul lor costum obişnuit; Vlăsceni, imbrăcaţi ca şi Bulgarii de aci, de cât cu o cruce de găitan roşiu pe spate; Bănăţeni, cu pantaloni scurţi şi legaţi mai jos de mijloc; Oltenii şi Muscelenii în costumele lor naţionale; cu o sumă de târgoveţi veniţi acum de curând cu părinţii lor veterani, în costume de toate formele şi nuanţele până şi în tunici militare vândute la vechituri ca reformate ...
Dacă se poate ca o trupă militară - unde uniformitatea şi estetica sunt două calităţi esenţiale - să prezinte un aspect mai ridicol şi mai hidos!
Poeţii şi scriitorii, cari au căutat frumosul port naţional şi se târguiesc de dispreţul cu care e întâmpinat el astăzi, n-o fac fiţi siguri nici pentru a confirma zicătoarea latinească scribitur ad narrandum, nici din obiceiul de a jeli trecutul la toate respântiile ... Ei se fac interpreţii unui murmur, ce e ecoul slăbit al şipotelor şi frunzişului din munţi, în cari se refugiau aceia cari ne-au făurit România de astăzi!
Impunerea unui port naţional la aceste trupe, care din punct de vedere estetic, se prezintă cum nu se poate mai dezmăţate, ar satisface - credem - o îndoită necesitate: Ne-ar priva de urîciosul spectacol ce ele ni-l oferă astăzi, atunci când sunt concentrate Dumineca pentru exerciţii, iar pe alta s-ar introduce pe nesimţite portul naţional în această provincie, presărată cu elemente atât de pestriţe. Portul - opinăm - ca să fie cât de simplu. Spre pildă: o cămaşă naţională, iţari, opinci, un mintean scurt şi căciula legendară. Confecţionarea lui şă privească pe Stat iar costul să fie acoperit de soldaţi. Ideea ar părea la prima vedere nepractică. O greşeală! Nu reclamă de cât un mic studiu şi puţină voinţă. Roadele le poate întrezări ori-ce minte clară şi cu adevărat românească.
Socotim inutil a mai insista asupra detaliilor apucării ei; e un lucru cum nu se poate mai elementar.”

#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto : imagoromaniae.ro

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Cu istorie, "în istorie", se face istorie

#Dobrogea Digitală: „Omul cult se supune mai cu uşurinţă superiorilor săi decât cel ignorant şi nevoiaş”