#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Mihael Chircor, de la olimpicul național de ieri la întemeietor de noi specializări universitare

Una dintre biografiile asupra căreia avea să se aplece publicistul Simion Tavitian pentru ca, mai apoi, să o publice în primul volum al triadei „Armeni de seamă din România” este cea a prof. univ. dr. Mihael Chircor, colaborator al cotidianului ZIUA de Constanța. Universitarul s-a alăturat echipei la evenimentul Ziua Dobrogei, din 23 noiembrie 2019, prilej cu care a dat citire Laudatio în memoria prof. univ. dr. Garabet Kumbetlian.



 

„Născut Ia 1 august 1954 în Constanța, într-o familie de origine armeană - tatăl Chircor și mama Alice. Familia tatălui este originară din Babadag, stabilindu-se în Constanța în primii ani ai secolului XX, în timp ce familia mamei se stabilește în România în 1919, după ce masacrele turcești îi alungă din Annenia (Tergean). Familia i-a fost întotdeauna sprijin, atât soția (Lidia, conferențiar universitar la Facultatea de Medicină), cât și fiica (Alice) susținându-i întotdeauna proiectele.
Urmează cursurile Școlii Generale Nr. 4 din Constanța și ale Liceului «Mircea cel Bătrân», având șansa de a fi selecționat în prima clasă specială de matematică înființată în Constanța (prof. Caragea Doru Constantin). Pasionat de matematică, participă la olimpiadele de matematică, reușind să atingă faza națională trei ani la rând: 1972,1973,1974, performanță notabilă dacă ținem cont de faptul că
anual maximum 40 de elevi dintr-o generație atingeau această fază a competiției.


În 1974, susține examenul de admitere la Institutul Politehnic București, Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini, Sectia Mașini-Unelte, reușind să fie admis primul pe liste. Conform legilor vremii își satisface stagiul militar de 8 luni la unitatea de tancuri Caracal. Prefigurând viitoarea carieră universitară, câștigă Premiul 1 la Sesiunea Națională a Cercurilor Stiințifice Studențești, Galați 1979, cu o lucrare în domeniul roboților industriali. Absolvă facultatea cu media 9,49 și alege să lucreze la Intreprinderea Conect București. În 1980 se transferă la Întreprinderea Mecanică Navală Constanța.



 

În această perioadă realizează peste 250 de proiecte de scule, dispozitive și echipamente.
Din 1987 și până în 1991lucrează la Direcția Sanitară Județenă Constanța ca Șef Serviciu Aprovizionare și Șef Birou Tehnic-Investiții.
În '90-'91 desfășoară o susținută activitate de promovare a intereselor Spitalului Județean Constanta, implicându-se în proiectele de ajutorare a acestuia de către Proiectul Russell (Anglia), Association Amitie Brest-Constanța (Franța).


În 1991 se transferă la proaspăt înființata Universitate «Ovidius» Constanța ca Director Administrativ, implicându-se activ în construcția și structurarea noii instituții. În 1992 își începe cariera universitară, ocupând prin concurs postul de lector universitar. Absolvă numeroase cursuri de pregătire postuniversitară, cum ar fi: Informatică (Constanța 1989), Management sanitar (Anglia 1991), Managementul administrației locale (București 1997), Intreprinderi simulate (Italia 2001), auditor ISO 9001 (2005). În 1997 își susține teza de doctorat cu titlul «Cercetări privind construcția modulară a roboților industriali» la Universitatea Politehnică București.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

Ulterior ascensiunea sa este foarte rapidă, ocupând în cadrul Facultății de Inginerie Mecanică a Universității «Ovidius» Constanța, prin concurs, pozițiile de conferentiar universitar (1999), profesor universitar (2003), conducător de doctorat (2005).


Pune bazele unor noi discipline și contribuie la înființarea de noi specializări în Facultatea de Inginerie Mecanică, cum ar fi disciplinele de Roboți Industriali, Ingineria Valorii și specializarea de Inginerie Economică.
În această perioadă se implică și în administrația universitară, fiind ales Șef Catedră Tehnologii și Inginerie Economică (1999-2000) și Secretar Științific al Senatului Universității (Cancelar) (2000-2004).


Dosarul său academic este consistent, însumând: 13 cărți și manuale universitare (dintre care și una în cadrul Editurii Academiei Române: «Elemente de cinematică, dinamică și planificarea traiectoriei roboților industriali»); peste 70 de lucrări științifice publicate, din care 25 în străinătate (Bulgaria, Grecia, Cehia, Maroc, Ungaria); 2 granturi de cercetare ca director”.

#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Arhitectul Cristofi Cerchez - „România și Armenia mi-au dat forța creației”