#DobrogeaDigitală: „Certificatul de civilizație al României îl dă Dobrogea”

În toamna anului 1934, la treizeci de ani de la apariția primului său număr, „Dobrogea Jună” a fost celebrată, la Constanța, printr-o pleiadă de manifestări, printre care și publicarea unui volum, intitulat „Un jubileu gazetăresc.Trei decenii de dobrogenism”.

Conținând alocuțiunile și articolele apărute în presa din toată țara, cu ocazia sărbătoririi unui ziar dobrogean longeviv și valoros, lucrarea și-a dorit să adune laolaltă tot ce s-a spus și s-a scris nu doar despre cotidianul patronat de Constantin N. Sarry, ci și despre provincia a cărei evoluție a fost oglindită în paginile remarcabile ale acestei „tribune libere, aflate la dispoziția tuturor cauzelor drepte”.



Iată mai jos un fragment din discursul avocatului patriot Dan Alecu:
 

„Certificatul de civilizație al României nu-l dă nici bulevardul Lascăr Catargiu, nici squar-ul din fața Universității, nici frumoasa promenadă dela șoseaua Capitalei, pe cari vin să le viziteze autori ai foiletoanelor străine, stipendiați de guvernele noastre. Pentru că frumusețile din București sunt inerente Capitalei unei țări bogate. Certiticatul de civilizație al României îl dă Dobrogea, această provincie transformată în 56 de ani și care arată înălțimea de concepție, puterea de realizare și de pătrundere a poporului nostru.

Acum 56 de ani Dobrogea era pustiul, despre care cu groază pomeneau călătorii timpului și astăzi este gradina pe care n’o cunoașteți D-voastră, călători de peste Dunăre, vă rog sa nu spuneți că ne cunoașteți Dobrogea, pentrucă Dvs. nu știți din ea decât balta dela Cernavodă la Megidia și malurile ei înalte, pe care le vedeți din tren.

Dobrogea însă — Dobrogea dela Isaccea la Turtucaia, dela Beștepe la Balagea, dela Balcic la Oltina, dela Hârșova la Babadag – n’o cunoașteți, pentrucă nu i-ați văzut nici satele, nici drumurile, nici bogățiile. Satele noastre sunt mari și regulat întocmite. Bisericile stau alaturi de geamii și școli, pretutindeni și puține sunt, în general, părți din țară care să prezinte prosperitatea provinciei cisdunărene.

Populația din Dobrogea este variată și înfrățită. Românii, turcii, grecii, bulgarii, lipovenii, germanii, armenii, trăesc laolalta viața acestei provincii eminamente românești. Problema ca aceea care s’a pus zilele trecute la Geneva, a minorității lor, la noi nu există. Fără dispoziția nici unui tratat de pace, România, din generoasă și ocrotitoare inițiativă, a întemeiat un seminar teologic musulman la Megidia, pentru promovarea corpului eclesiastic mahomedan. Și pe această cale de egalitate mergând înțelegerea tuturor, am vazut primarul turc din Pervelia venind la prefectura să amenințe cu demisia, daca nu i se dau bani pentru zidirea bisericii din comună; am văzut primarul Jipa din Muslubei venind să ceară ajutor pentru repararea Geamiei din Muslui; și am văzut una din cele mai frumoase biserici din provincie, acea din Megidia, ridicată de primarul care s-a chemat Kemal Efendi.

Condițiunile acestea de viață învederează specificul dobrogean, care la rândul lui este generat de necesitatea vitală ca Dobrogea să fie românească. Prin așezarea ei geografică și economică, Dobrogea nu poate trăi decât în hotarele unei țări, care s-o poată întrebuința la maxim și această țară nu este decât România, pentrucă Dobrogii, fiind așezata în drumul de scurgere a bogățiilor ei, îi poate furniza toate elementele de progres și civilizafie. Acest adevăr trăește viu în spiritul dobrogean și prezintă ca rezultat conglomeratul românesc dintre Dunăre și Mare.”

 
#citeşte mai departe în „Trei decenii de dobrogenism”
#Dobrogea Jună
#Director Constantin N. Sarry

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanta


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „Trei decenii de dobrogenism”: „Ce este un ziarist?”