#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti


 
  • Seminarul musulman din Medgidia s-a aflat în atenţia regilor României şi a miniştilor culturii din întreaga perioadă interbelică. O cauză a acestui interes, a fost fără îndoială nevoia de cadre necesare cultului religios islamic şi păstrarea unor relații diplomatice active cu Republica Turcia. Mai mult, diplomația turcă a fost atent preocupată de soarta etnicilor turci și tătari din România care aveau religie islamică.
O scrisoare interesantă din punctul nostru de vedere a fost adresată ministrului Instrucțiunii publice, Cultelor și Artelor în 24 august 1932, de către cadrele didactice ale Seminarului Musulman din Medgidia și de personalități ale comunității musulmane din România, în care se solicita renunțarea la măsura de a desființa clasa I a seminarului, ce urma să aibă efecte foarte grave pe termen lung pentru comunitatea musulmană.
 


În sprijinul solicitării lor, dascălii Seminarului aduceau în prim plan istoricul secular al Seminarului, care fusese înființat la Babadag, fiind considerat un institut istoric, ce fusese întemeiat de Gazi Pașa, întreținut din veniturile eforiei create de același binefăcător. Comuna Sibil (Zebil) și lacul Babadag erau administrate de seminar pentru buna sa funcționare.
După 1878 averile Seminarului erau confiscate de statul român, trecând în proprietatea acestuia, care se angaja să administreze seminarul pentru o activitate de lungă durată.
La începutul secolului al XX-lea seminarul de la Babadag a fost transferat la Medgidia, un oraș al comunității musulmane, întemeiat de sultanul reformator Abdul Medgid. Seminarul a funcționat în toată perioada interbelică, aducând un plus de prestigiu localității aflată pe Valea Kara-Su. Absolvenții săi au devenit membrii marcanți ai comunității islamice și oameni de valoare ai statului român.
Un rol important în decizia de a transfera Seminarul musulman de la Babadag, la Medgidia, în anul 1901, i-a revenit doctorului Ibrahim Themo. Seminarul avea 8 clase şi dormitoare, fiind ridicat de locuitorii urbei prin donaţii. Acesta a  deţinut funcţia de cadru didactic în perioada 1908-1923, timp de 15 ani implicându-se în actul educaţional. Preda seminariştilor:  Medicina populară, Reguli de îngrijire şi sănătate. S-a implicat şi în construirea unei şcoli pentru fetele locuitorilor turci şi tătari, ce îi va purta numele.



La începutul anului școlar 1931-1932 din motive necunoscute, clasa a I-a a nu a mai fost aprobată, fiind invocate economiile ce trebuiau făcute la buget, în condițiile crizei social- economice de supraproducție, ce afectase economia statului. Nu se mai ținea cont de veniturile din testamentul legendarului Gazi Ali Pașa, care fuseseră garantate de statul român.
Temerea dascălilor și a elitelor comunității musulmane rezida în faptul că măsura avea să desființeze pe termen lung, seminarul.
Se invoca situația anterioară transferării de la Babadag, la Medgidia și faptul că statul român garanta funcționarea Seminarului.



Ministrul Dimitie Gusti, un remarcabil sociolog, a primit și a luat act de revendicările exprimate de dascălii și fruntașii comunității musulmane.
În anul 1932-1933 au funcționat:  clasa a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a, a VI-a; a VII-a. Numărul total de elevi a fost 104, promovaţi 92, corigenţi 5, retraşi 1. Profesori români erau 7, din care trei definitivi, iar musulmani 7, din care 2 definitivi. Nu au fost absolvenţi ai clasei a VIII-a. Clasa a I-a a fost redusă pentru realizarea economiilor, în condiţiile crizei social-economice. Revendicarea transmisă a rămas fără rezultat, clasa a I-a fiind suprimată.
 
Ulterior, s-a revenit la măsura de a suprima clase ale seminarului, acesta funcționând și în perioada de început a regimului comunist.
 
Bibliografie selectivă:
ANR, Fond MCA, dosar 84/1932
***Anuarul Seminarului musulman din Medgidia pe anul şcolar 1931-1932, Editura Institutului de arte grafice al ziarului „Dobrogea jună”, Constanţa, 1932
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și:
#citeșteDobrogea Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

746
Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

751
#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

1248
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri  de-a lungul timpului (II)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (II)

1689
Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

1809
Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

1651
#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

1728
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

2599
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

1563
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

1558
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

1616
#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

1452
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

1456
Istoria Dobrogei - Populație  Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

Istoria Dobrogei - Populație Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

1513
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

1360
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

1170
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

1287
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1285
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1220
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1167