Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării


Geografia istorică şi cartografia istorică românească au avut în conf. univ. Marin Popescu Spineni (1900-?) un pionier prin lucrareaRomânia în izvoare geografice şi cartografice. Din antichitate până în pragul veacului nostru, Ed. Ştiinţificăşi enciclopedică,  Bucureşti, 1978, 254 p.
 
Izvoarele geografice şi cartografice greco-romane prezentate în tratat ne vorbesc despre o insulă din Marea Neagră, în apropierea gurilor de vărsare ale Dunării. Aceste surse se pot împărţi în patru grupe: una care menţionează insula Leuce (Insula Șerpilor), a doua care nu menţionează numele insulei, dar face referire indirect la Leuce prin asocierea cu Ahile, a treia care menţionează insula Peuceşi a patra care menţionează ambele insule.
 


În cadrul celei de a treia grupe de izvoare, Apollonios din insula egeeană Rhodos (sec. IIIî.H.) este primul care menţionează în Argonauticele insula Peuce, de formă triunghiulară, cu baza orientată cu ţărmul mării şi cu vârful către fluviu, despărţind două braţe ale Istrului: Narrex și „Brațul cel Frumos”.
Autorul grec precizează pe acest din urmă braț au pornit corăbierii din regatul Colhida (Crimeea/Ucraina) în urmărirea celor 50 de eroi greci de pe corabia Argo, care furaseră Lâna de Aur din Colhida.
 
Apoi, grecul Strabo (sec. Iî.H.- sec. I d.H.) menţionează în Geografia sa Peuce sau Hieron Stoma(Gura Sacră) ca primul braț pe direcția sud-nord şi cel mai mare braţ al fluviului, respectiv Sf. Gheorghe în interpretarea şcoliiromâneşti de geografie.
De asemenea, geograful grec preciza că insula se afla la 120 de stadii de vărsare [24 km], că lângă insulă regale persan Darius I a construit podul de vase peste Dunăre în expediția împotriva sciților din nordul mării Negre și că insula a fost ocupată mai târziu de germanii bastarni, din care cauză aceștia au fost numiți și peucini.
 
Romanul Pomponius Mela (sec. I) aratăîn Descrierea Pământuluică erauşase insule la gurile Dunării, dintre care cea mai mare şi mai cunoscută eraPeuce.
 
Grecul DionysiosPeriegetul (sec II) în Descrierea pământului arată că Istrul se varsă în Pontul Euxin prin cinci braţe în jurul insulei Peuce.
 
În sfârșit, grecul Ptolemeu (sec. II) descrie în Geografia Delta Dunării, menţionând că braţul de sudHieron Stomasau Peucese varsă în Pont cuprinzând șiinsula Peuce, căreia îi dă poziția geografică în grade și minute.
 

 
A patra grupă de izvoare cuprinde două surse, care vorbesc despre ambele insule.
 
Este vorba de Pseudo Scymnos, o Periegesis anonimă din sec.I, atribuită în mod greşit lui Scymnos din Chios (sec. III-IIî.H.) şi care preia informaţii de la Demetrios din Callatis (sec III î.H.). Autorul anonim vorbeşte despre o insula Peuce, aşezată între mare şi gurile Istrului (localizare greşită în opinia lui Spineni), numită astfel după numeroșii pini de pe suprafaţa sa, egală cu cea a insulei greceşti Rhodos din Marea Egee. De asemenea, se menţioneazăşi de o altă insulă, numită a lui Ahile, aşezată„în mare”, la patru sute de stadii de Peuce cu o mulţime de păsări domestice şi cu o privelişte de „loc sfânt”.
 
A doua sursă care vorbeşte de ambele insule este marele savantroman Pliniu cel Bătrân (sec. I) în Istoria naturală: „Primul braţ este al Peucei, numit aşa din cauza insulei Peuce, de care e cel mai apropiat; el este absorbit de o mlaştină mare de nouăsprezece mii de paşi. Din albia sa, mai sus de Histropolis, se formează un lac cu o circumferinţă de şaizecişi trei de mii de paşi, numit Halmyris.”De asemenea, naturalistul dă distanţa de 50 000 de mii de paşi dintre cele două insule și îi menționează pe locuitorii insulei: „„99-100. ...Sunt cinci neamuri de germani. Ramura a cincea: peucini, bastarni, vecini cu dacii amintiţi mai sus...”
 
Este surprinzător însă că atunci când amintește de menţionarea insulei Leuce de către grecii ArrianşiPausania, Popescu-Spineni spune că această menționare a fost făcutăşi de Strabo și Ptolemeu, deşiaceştia din urmă fac parte din categoria celor care au menţionat insula Peuce sau braţulPeuce!
 
 
Insula Peuce este amintită și în izvoare literare romane și greceștitârzii.
 
În Farsaliade către Lucan (sec. I): „ Istrul cu mai multe guri, dintre care una udă pe Peucecea aruncată în mare.”
 
În Argonauticele de către Flaccus (sec. I): „„217-219. Există  o insulă Peuce, după numele unei nimfe [divinitate a naturii în mitologia greco-romană]sarmatice.
Acolo Istrul cel încruntat și cu ambele țărmuri primejdioase,
Coboară spre mare printre locuitori sălbatici. (...)
255-256. Iar [argonauții – n. G. Ș.] se întind apoi pe paturi de iarbă,
în peștera care odinioară Istrul îmbrățișase pe Peuce, care răsufla din greu. (...)
291-294. Flota barbarilor [regatul Lânii de Aur din Crimeea] nu mai este departe și ea urmărește corabia
ușoară a lui Pallas [zeița greacă Atena], până ce zăresc gurile Dunării,
iar în fața lor [insula – n. G. Ș.] verde Peuce
și recunosc vârful catargului de pe Argo. (...)”
 
În Epigrame de Martial  (sec. I): „„7, 1-4. Deși Ursa înghețatăși sălbatica Peuce, / Istrul încălzit de loviturile copitelor”.
 
În Despre prozodia generală, Herodian (sec. II) amintește pe scurt existența unei insule Peuce pe Dunăre.
 
În Culegere de fapte memorabile, Solinus (sec. III) precizează că Peuce este primul din cele șapte brațe de vărsare ale Dunării în Marea Neagră.
 
 
În epoca contemporană, un studiu identifică poziţia insulei Peuce în promontoriul Dunavăţului. Eugen Panighiant, într-o cercetare istorică privind expediţia lui Alexandru Macedon împotriva geţilor de la Dunăre din 335 î.H., citează rezultatele cercetărilor geomorfologice asupra braţului sudic al Deltei ale dr. Alexandru Rosu, care a constatat că „braţul Sf. Gheorghe îşi dirija cea mai mare parte a apelor sale prin poarta Beibugeacului [zonă din nordul Razelmului], transformând promontoriul Dunavăţului în insulă, corespunzătoare, după părerea noastră, enigmaticei insule Peuce". Colina Dunavătului, înaltă de 60 m, ar corespunde perfect malurilor „povîrnite" ale insulei din antichitate, în opinia lui Panighiant. (Vezi Eugen Panighiant, Geţi contra macedoneni)
 
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Naționalăși Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţulConstanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în RelaţiiInternaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar afterschool, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.

Citește și:

Istoria Dobrogei - BibliografieAtanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

 
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

774
Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

790
#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

1258
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri  de-a lungul timpului (II)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (II)

1697
Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

1809
Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

1651
#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

1730
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

2599
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

1563
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

1558
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

1616
#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

1453
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

1456
Istoria Dobrogei - Populație  Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

Istoria Dobrogei - Populație Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

1513
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

1361
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

1171
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

1288
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1286
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1221
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1167