#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

 
I. La 9 mai 1877 era proclamată în Parlament, independența  de stat a României prin glasul ministrului de externe Mihail Kogălniceanu care afirma cu acel prilej:

Ceea ce a urmat a fost în ordinea firească a lucrurilor. România a  intrat în războiul ruso-turc, în frunte cu domnitorul Carol I și au fost obținute mai multe victorii culminând cu cea de la Plevna, când Armata otomană s-a predat în fața bravei Armate române, conduse de generalul Constantin Cernat. Independența a fost recunoscută prin tratatul de la San Stefano din 19 februarie 1878 și în cadrul Congresului de la Berlin din 1 iunie-1 iulie 1878. Independența avea să fie câștigată pe câmpul de luptă. Marile puteri doar au consfințit noul statut al României, dar au impus acesteia respectarea unor condiții:
1. Modificarea articolului 7 din Constituția de la 1866, privind cetățenia română, care urma să fie acordată nu numai creștinilor ci și izraeliților și musulmanilor;
2. Cedarea celor 3 județe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad ( Cetatea Albă) și Ismail, către Rusia, primind în schimb Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor, aflată în Marea Neagră;
3. preluarea unor acțiuni ale unei societăți falimentare germane care construise cale ferată în România și dăduse faliment, episod cunoscut sub numele de „Afacerea Strousberg".



Cu deosebită apăsare, oamenii politici români au acceptat aceste condiții și le-au îndeplinit, România se afla pe calea propice dezvoltării sale.
Această acțiune a reprezentat un moment înălțător pentru națiunea română, care izbutea să își mai îndeplinească un obiectiv major, după dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, din 1859.

La 10 mai 1877 domnitorul Carol I semna actul prin care era proclamată independența de stat a României, la acea dată nefiind recunoscută de nicio mare putere europeană. Cu acel prilej erau organizate mai multe manifestații și festivități, se oficia un Te Deum și se trăgeau în aer 21 de salve de tun. La aceste manifestații lua parte domnitorul, primul ministru I.C. Brătianu, miniștri ai guvernului, militari și oameni de rând.

II. La 9 mai 1945 se încheia cel de-al Doilea Război Mondial, în Europa, după capitularea Germaniei în fața trupelor aliate. Încă din 2 mai 1945, trupele sovietice intraseră în Berlin, soarta războiului fiind pecetluită. Din vest continua acțiunea trupelor anglo-americane după debarcarea trupelor aliate în Normandia (6 iunie 1944). Ora încetării luptelor a fost 23.01 în data de 8 mai, iar la Moscova era 01.01, în data de 9 mai. Această data este cunoscută și sub denumirea de Ziua victoriei.

Trupele germane capitulaseră necondiționat, fără a se încheia un act de capitulare. În cadrul conferinței de la Potsdam din 16 iulie-2 august 1945 se punea problema demilitarizării, denazificării, reparații de război, retrasarea frontierelor și împărțirea în funcție de sferele de influență. Se va crea Bizona (zonele de influență americane și britanice) și mai apoi Trizona (la primele două de alăturau și cele franceze) ce va duce la crearea Republicii Federale Germania, cu regim capitalist, prin unirea sferelor de influență capitaliste și Republica Democrată Germania, cu regim comunist aflată în sfera de influență sovietică.

III. La 9 mai 1950 se propunea înființarea unei organizații economice numită CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului), redactată de diplomatul și omul de afaceri Jean Monnet și făcută publică de ministrul de externe francez Robert Schuman. Această inițiativă este cunoscută și sub denumirea de „Declarația Schuman".  
Acesta afirma cu tărie că:

 
Inițiativa avea în vedere monitorizarea dezvoltării economice a Germaniei, mai cu seamă în zonele de extracție a cărbunelui și de producere a oțelului, pentru a nu permite acesteia manifestarea unor tendințe revanșarde sau revizioniste, așa cum se întâmplase în perioada interbelică și dezvoltarea unei industrii de război. Dezvoltarea unei industrii comune în domeniu având ca bază regiunile industriale  Renania-Westfalia și Lorena, aveau în vedere integrarea europeană, de tip federalist. Această idee era mult mai veche, fiind făcută cunoscută de Nicolaus Kalergi și de Grigore Gafencu.

Propunerea a fost primită cu interes de Konrad Adenauer, Alcide de Gasperi, de Benelux și SUA. Tratatul va fi semnat la 18 aprilie 1951 și va intra în vigoare la 23 iulie 1952. În 1957 se va crea Comunitatea Economică Europeană, cunoscută și sub numele de Piața Comună, iar din 1992 se înființa Uniunea Europeană în urma acordului de la Maastricht. Data sărbătoririi Europei a fost stabilită în urma summitului din 1985 de la Milano ( stabilirea steagului și imnului), deviza fiind Unitate în diversitate.

România este stat cu drepturi depline al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, după parcurgerea unor etape premergătoare aderării, care au demarat cu cererea de aderare depusă în 1995.  



 
 
 
Bibliografie selectivă:
Titu Maiorescu, Istoria politică a României sub domnia lui Carol I, Editura Humanitas, București, 1994
***Enciclopedia Uniunii Europene, ediția a III-a, Editura Meronia, București, 2007
Ion Avram,Uniunea Europeană și aderarea României, Editura Sylvi, București, 2001

 

 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și:
#citeșteDobrogea Ziua independenței de stat a României