#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“ (IV)

• După expunerea primelor patru capitole, continuăm astăzi cu prezentarea celui de-al cincilea capitol, „Starea orașului în trecut și în prezent“.

Prima monografie a localității Cernavodă, potrivit preotului T. Samoilă, este cea a ilustrului Ioan Mușat, „Istoricul orașului Cernavodă“. Structurată pe 14 capitole, volumul ne prezintă detaliat și bine structurat informații prețioase despre Cernavodă.


Documentarea lucrării începe în anul 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii. Din prefață aflăm că în decursul adunării materialelor, Ioan Muşat a întâmpinat numeroase probleme. Preotul Samoilă explică: „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“.


Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţarea apariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.


Pe una din primele pagini sunt consemnate numele acelor cărora le este dedicat volumul: bunicului autorului, Banu Muşat - „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“.



Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“.


Primul capitol cupride informații despre geografia locului, iar al doilea prezintă „considerațiuni istorice“ despre Cernavodă. Aflăm detalii atât atestate prin documente, dar și prin poveștile spuse de bătrânii locului.


Așadar, după cum punctează autorul, „ să mergem şi să cercetăm istoria spre a vedea trecutul acestei localităţi“. După expunerea primelor cinci capitole, continuăm cu prezentarea celui de-al șaselea capitol, „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“. Pe parcursul acestui capitol vom cunoaște primarii orașului Cernavodă dintre anii 1978 și 1936. Autorul mărturisește că intenția sa de a integra toate biografiile edililor nu a putut fi împlinită din mai multe motive.Redăm mai jos biografiile primarilor Ion Purec, Radu N. Iordăchescu, Teohari N. Milițari:


„TEOHARI N. MILIŢARI, comerciant a fost primar aproape doi ani (4 Mai 1911 - 16 Decembrie 1912). S'a născut în comuna Ternova din Macedonia (Bitolia) în anul 1861, Februarie 2. A terminat patru clase primare în comuna sa natală.


A venit în România, când avea 17 ani, la un unchi Teohari N. Militari al său şi s'a stabilit definitiv la Cernavoda, unde reuşeşte prin aptitudinile sale comerciale să-şi realizeze o frumoasă situaţie materială. Ca primar al oraşului a reuşit să obţină un împrumut pentru comună, întrebuinţându-l la aducerea apei potabile şi cumpărarea unui motor pentru uzina electrică.


A asanat balta care a existat în faţa şcoalei de meserii, creind pe acel loc bulevardul „Principele Carol“. A fost un înfocat naţionalist, contribuind băneşte la mişcarea naţionalistă românească din Macedonia. A fost îndese rânduri consilier comunal. A fost decorat de Regele Carol I cu Coroana României în gradul de ofiţer. A murit în anul 1929, luna Iunie 5.


ION PUREC, pensionat a fost primar un an, (11 Martie 1913 - 13 Ianuarie 1914). S'a născut în comuna Negoeşti, jud. Mehedinţi la 14 Aprilie 1857. Ion Purec a urmat cursurile şcoalei primare din comuna Baia de Aramă şi două clase secundare la liceul din Târgu-Jiu. A îndeplinit funcţia de perceptor în comuna Parachioi, oraşul Mangalia şi Cernavoda, dela 1885, până la 22 August 1913, când a ieşit la pensie. A fost decorat cu medalia Serviciul Credincios ci. J. şi cu medalia jubiliară Carol I. A murit la 28 Aprilie 1928.


D-l RADU N. IORDĂCHESCU, proprietar, a ocupat demnitatea de primar în mai multe rânduri: 25 Aprilie 1919-20 Ianuarie 1920) ; (14 Aprilie 1920 - 1 Mai 1926); (26 Iunie 1927 - 24 Aprilie 1929) şi 14 Noembrie 1933 până la 29 Dec. 1937. S'a născut în comuna Cobia, judeţul Dâmboviţa, la 8 ianuarie 1873.


A urmat şcoala primară şi patru clase secundare în oraşul Târgovişte (gimnaziul «Văcărescu»). Distingându-se ca militar a fost trimis să urmeze cursurile şcoalei militare dela Bistriţa. Cu toate acestea n'a rămas în armată, ci a preferat viaţa activă pe alte tărâmuri.


În anul 1905 s'a stabilit în Cernavoda, de care s'a legat pentru totdeauna. A fost director şi preşedinte al consiliului de administraţie al băncii «Cernavoda», pe care a condus-o cu multă pricepere și realizând în perioada constructivă de după războiu beneficii însemnate pentru acţionari.


Om de mare iniţiativă, ca primar al oraşului Cernavoda a reuşit să-şi lege numele de mari şi importante opere edilitare, descrise pe larg în capitolul din paginile anterioare. A fost decorat cu Răsplata Muncii ci. I, Coroana României în grad de comandor şi în grad de cavaler şi Steaua României în gradul de ofiţer.


Nu putem să nu ne expritnăm regretul că din motive pe cari nu le-am înţeles, fotografia D lui Radu Iordăchescu ne-a fost refuzată fiind pus astfel în inposibilitate de a complecta cu fotografia respctivă, biografia D-sale.


Am voit ca publicaţia de faţă să fie nu numai un album monografic ci şi o istorie prescurtată a vieţii oraşului nostru din care să nu lipsească biografia oamenilor a căror nume rămâne legat de operile edilitare. Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor.“


Va urma.


Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat


Descarcă gratuit volumul „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I.Mușat din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța



Citește și:

#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“(III)