#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Cum stăm azi cu ortodoxia noastră”


Un text intitulat „Duminica” este publicat în revista „Dobrogea Jună” 39, nr. 24, din 20 martie 1943, indexată în volumul Dobrogea Jună. Caleidoscop.

Preotul Const. Popescu scrie despre permanența ortodoxiei pe aceste meleaguri frământate de istorie, susținând că doar credința a fost aceea care l-a ajutat pe român să reziste în faţa cuceritorilor: „De a putut să reziste în faţa hoardelor, lacome de cuceriri şi jafuri, asta se datoreşte trupului lipit de pământul său şi mângâierii aflate în bisericuţa lui de lemn sau de lut, considerată ca o stăpână puternică şi ideală.”



De asemenea, autorul susține cu tărie că „ortodoxia noastră nu-i nici tarabă şi nici trambulină pentru ignoranţi şi vanitoşi”, îndemnând la acțiune preoţii capabili, vrednici şi demni să pornească „avalanşa de acţiuni misionare”, pentru a alunga ignoranţa şi răutatea din sânul dobrogenilor.
 

„Continui tot cu ortodoxia, însă cu ortodoxia neamului meu. Nu ştiu câţi îşi vor arunca privirea spre trecutul lui, deacum 1600 de ani şi nu ştiu câţi îşi vor dea seama de însemnătatea vieţii poporului românesc, mai ales atunci când şi-a primit existenţa!
În ciuda lipsei de documente, în ciuda întunecimei veacurilor trăite, iată că poporul românesc există şi azi, în pământul în care s-a născut, primind odată cu naşterea lui, creştinismul tocmai când limba sa era încă limba latină.
Şi pământul şi neamul românesc mai bine de o mie de ani, au trăit frământaţi de barbarii cuceritori, de rătăcirile religioase, cari din răsboaele lor - Doamne - câte devastări şi masacre, nu s-au petrecut!
Totuşi totul s-a păstrat neatins, iar poporul românesc a continuat să trăiască după legea lui - ortodoxia creştină - şi-a exercitat cultul lui ortodox, cu toată viaţa lui de bejenie, mizerabilă, neliniştită, după atâtea invaziuni şi după atâta asprime şi nesiguranţă.

 

  DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF  

 

Este o afirmaţie în însăşi viaţa poporului, afirmaţie pe care a împrumutat-o şi a mărturisit-o istoria, că de a putut să reziste în faţa hoardelor, lacome de cuceriri şi jafuri, asta se datoreşte trupului lipit de pământul său şi mângâierii aflate în bisericuţa lui de lemn sau de lut, considerată ca o stăpână puternică şi ideală. Prin aceasta s-au putut menţine şi scăpa, în veacurile de groază, limba şi credinţa lor.

Din generaţie în generaţie, poporul nostru a rămas credincios pământului şi bisericii ortodoxe şi a mai rămas plin de nădejde în ziua dreptăţii. Strămoşii noştri ne-au dat în dar ţara noastră şi biserica aceasta, cu obligaţia să le păstrăm, să le apărăm şi să ne încredem în ele. Nu numai atât: aceştia - ca şi la judecata lui Dumnezeu - ne vor cere socoteala de felul cum am păstrat aceste comori, iar graiul acesta: «Iată ce v-am dat, dar să vă vedem ce ne prezentaţi».
Deocamdată vedem că ţara noastră s-a încins într-o luptă ca să fie ferită de foc, de sabie şi de năvălirea întunerecului şi a necredinţei, iar ostaşul nostru, prin cele două pasiuni: iubirea de Dumnezeu şi iubirea de patrie, s-a însufleţit, şi astăzi se jertfeşte şi moare, atingând aşa dar înălţimile supranaturalului însuşi. De lucrul acesta, strămoşii noştri se pot mândri.
Pe cealaltă parte, se poate pune firesc întrebarea: Cum stăm azi cu ortodoxia noastră, pe care strămoşii ne-au predat-o în toată strălucirea ei? Aci au chemarea şi răspunderea clericii noştri. Şi mă gândesc acum la cuvintele d-lui ministru Petrovici, cari, deşi au o semnificaţie, sânt scoase dintr-o realitate crudă. Iată ce spune d-sa: Este drept că doctrina creştină spune: «Nu vrem moartea păcătosului, ci dimpotrivă iertarea lui».

Şi eu sunt pentru iertarea păcătosului, însă cu o condiţie: el să rămână în colţul lui de umbră, iar să nu aibă misiuni de purificare şi luminare a altora.
Cei chemaţi au datoria să înţeleagă, căci ortodoxia noastră nu presupune nici prostie, nici răutate, nici lene; ortodoxia noastră nu-i nici tarabă şi nici trambulină pentru ignoranţi şi vanitoşi. Din contra, ortodoxia noastră presupune apostoli luptând: să se ducă acolo, unde pericolul ameninţă; să vorbească acolo, unde adevărul se sgudue. Cu episcopul în cap, cu imperativa lui inteligenţă şi cu imperativa lui autoritate doctrinală de susţinere, cu preoţi capabili, vrednici şi demni să pornească avalanşa de acţiuni misionare: să alunge ignoranţa şi răutatea; să înfrunte toate acţiunile tovarăşe cu păgânismul şi păcatul şi să păstreze în ţara noastră - ca străbunii noştri - credinţa în Dumnezeu şi dragostea Domnului Hristos.

Am această autoritate de a povăţui şi de a preveni; am darul de a cunoaşte şi de a prezice. În ortodoxia noastră trebuie să existe protestul şi să nu se îngăduie jocul umbrelor. Asta pentru binele ţării şi al bisericii.”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto : Arhiva ZIUA de Constanța


Citește și:
 
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „De la gazetăria de căpătuială până la cea de principiu e o distanţă ca de la vierme la un astru”  

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”   
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

195
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

748
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1025
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1064
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1006
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1222
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1298
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1965
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1531
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1656
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1218
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1304
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1003
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1166
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1174
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1569
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1756
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1641
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1593
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2302