#DobrogeaDigitală: Dragostea, între aripi și sânge

Un fragment despre iubire și forța sa uriașă, care înalță sau aruncă „în abisuri de deznădejde”, descoperim în volumul scriitorului Pericle Martinescu, „Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim (1936-1939). Vulcanul iubirii”.

Memorialist de mare forță și talent, autorul surprinde în această carte o perioadă tulbure, de mare consum emoțional, din viața sa de tânăr bibliotecar, îndrăgostit fără nădejde de o femeie care îi populează visele și coșmarurile. Misterioasa L. îi prilejuiește momente de euforie, dar și suferințe fără egal, determinându-l să definească dragostea în termeni contradictorii, conform experiențelor sale agonizante. 
 
„Nu pot să fiu îndrăgostit (adică să mă dau cu totul cuiva) şi mai ales nu pot să fiu iubit - fiindcă sunt mândru, prea mândru. Mândria crează un zid chinezesc între mine şi fascinanta lume femenină de dorul căreia mă topesc. Artistul poate să câştige prin asta, dar omul din mine suferă - şi ce valorează un artist într-un om care suferă mereu? Nu ştiu dacă e bine pusă întrebarea, dar mi se pare esenţială.



Dragostea. Nici o idee, nici o pasiune, nici un elan extraordinar - şi câte am cunoscut! - nu m-a adus vreodată într-o stare absolută de sclavie. Totdeauna am rămas eu însumi, chiar sub imperiul celor mai violente elanuri, pasiuni sau idei. Dragostea m-a îngenuchiat însă. Ea a făcut din mine un erou legendar, cu o aureolă strălucitoare, dându-mi puterea să înving cele mai crâncene dureri, pentru a mă îngenuchia apoi la picioarele ei într-o umilinţă de nedescris. Dragostea m-a înălţat, dar tot ea este singura care m-a aruncat în abisuri de deznădejde. Dragostea e triumful şi înfrângerea vieţii mele. Ea este Dumnezeul vieţii mele. Orice om are nevoie de un Dumnezeu, pe care să-l adore, să-l implore, să-l deteste sau să-l blesteme, în faţa căruia să-şi poată satisface acea imensă sete de umanitate şi remuşcare sădită în sufletul celor nepotoliţi de apa dulce-amară a existenţei. Dragostea e baza ascunsă în deşertul existenţei mele, unde găsesc cele mai mari bucurii, dar şi cele mai necruţătoare chinuri. În dragoste ard şi renasc, în ea îmi arunc ca într-un foc purificator, întreaga fiinţă, cu toate rezidurile monstruoase şi cu toate sclipirile de geniu, pentru a recăpăta noi forţe în lupta cu sinusurile vieţii. Dragoste, izvor de foc mistuitor şi de apă vie, dragoste, matrice de unde toate pornesc şi în braţele căreia toate mor, dragoste, Dumnezeu pe care-l urăsc cu violenţă şi-l ador în umilinţă, cu inima veşnic înaripată şi veşnic însângerată.”

Dacă în urmă cu 124 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.