​#DobrogeaDigitală: Enisala prin ochii lui Nicolae Iorga - „Cetatea stă în vîrful unui munticel care se mîntuie cu lespezi cenuşii, gălbii, roşietece“

Ca o urmare a volumului „Drumuri și orașe din România“ (anul 1904), Nicolae Iorga, somitate a secolului trecut, publică în anul 1905 la editura „Minerva“ lucrarea „Sate și Mănăstiri din România“.
 
După un periplul de trei luni prin țară, Iorga își așterne observațiile din călătorie în mai multe volume, asemănătoare unor jurnale de bord, pentru a face cunoscute „ţinuturile României supt o îndoită înfăţişare: aceia a satelor de astăzi şi a naturii de care sînt încunjurate şi aceia a frumuseţii istorice, întrupată în mănăstiri şi biserici“.
 
Unul dintre capitole este dedicat Dobrogei. După câteva zile de călătorie prin Dobrogea, Nicolae Iorga ajunge în satul Enisala, unde vizitează principala atracție a localității, cetatea genoveză.
 
Fortăreața a fost construită într-o perioadă în care Dobrogea se afla încă sub controlul Imperiului Bizantin. Foarte probabil, cei care au construit fortificația nu au fost însă bizantinii, ci genovezii, a căror Republică Maritimă primise monopol comercial la Marea Neagră și la Gurile Dunării, încă din anul 1261. Despre povestea cetății puteți citi în acest articol, parte a proiectul #Dobrogea143 - de la grecii din Milet la generația Milleannials.
 


Într-o manieră deosebită, Iorga notează în lucrarea sa în capitolul „De la Tulcea la Constanța“ primele impresii după vizitarea cetății. Redăm mai jos câteva paragrafe din capitol:
 
„Întăiu mergem spre cetatea de la leni-Sale. Pe dealuri se adună nişte nori grozavi, pe burdufurile cărora se răsucesc scame albe cu mare răpeziciune. Vîntul se ridică rece, şi cel d’intăiu potop cade asupra povîrnişurilor galbene care îl aşteaptă de şese săptămîni.
[…]
 
Cetatea stă în vîrful unui munticel care se mîntuie cu lespezi cenuşii, gălbii, roşietece. Pe această temelie firească sînt durate ziduri puternice, înnalte, dar nu groase, din bolovani de toată mărimea, prinşi cu ciment de cel mai prost. Cea mai mare parte din cingătoarea de piatră e dărăpănată, şi pănă dăunăzî se lua de aicî material pentru bojdeucile Turcilor. În partea care priveşte lacul Babadag şi lacul Razim, mai depărtat - largi pînze de apă, despărţite acum de secetă, care se pierd în zare -, se mai înţelege ceva dintr’un turn.
 
Altul, la intrare, a păstrat încă cele trei deschizături ale fereştilor ce se urmează în lung. După felul cum sînt alcătuite zidurile, după locul unde ele se înnalţă, după mărturiile scrise legate de numele leni Saleî (azî Ieni-Sala) se vede de o potrivă că n’avem  a face nici cu o ruină antică, nici cu un castel bizantin din vremea lui Heracliu, cum s’a propus, ci cu o întăritură grosolană făcută de Turci la sfîrşitul veacului al XlV-lea, cînd eî veniră aici ca să înlocuiască stăpînirea bulgărească a unui Dobrotici  şi Ivanco şi stăpînirea romănească a luî Mircea Munteanul.“

Descarcă gratuit volumul „Sate și mănăstiri din România“ de Nicolae Iorga din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Dacă în urmă cu 124 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citește și:

#Dobrogea143 – De la grecii din Milet la generația Millennials: Enisala, cetatea desprinsă din poveștile medievale (galerie foto+video)

In memoriam Nicolae Iorga: „Binecuvântează ţara care păstrează, în sbuciumatele ei pagini de istorie, munca şi fapta înţeleptului Nicolae Iorga“