#DobrogeaDigitală: „La fapte bune puţini se adună, dar mult bine pot face acei puţini împreună”

  • La 1 februarie 1905, apărea revista constănțeană „Cultura"
 
Revista „Cultura”, publicată la 1 februarie 1905, la inițiativa Cercului de lectură cu același nume, servea „ideea adevărului, binelui şi frumosului”, adunând în jurul său pasionați ai „literaturei populare naţionale”, tineri funcționari și meseriași, amatori în ale condeiului, dar animați de entuziasmul propăşirii culturii naţionale în Dobrogea.
În textul reprodus mai jos și preluat din volumul istoricului Stoica Lascu, „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ , regăsim programul revistei și nobilele intenții ale fondatorilor săi.
 


„CUVĂNTUL NOSTRU
«La fapte bune puţini se adună, dar mult bine pot face acei puţini împreună»
Pătrunşi de adevărul şi înțelepciunea acestei zicători bătrâneşti şi călăuziţi de un spontaneu şi frumos avânt sufletesc, o mână de tineri funcţionari şi meseriaşi, ne-am adunat şi am pus bazele - sunt acum 8 luni de zile - unei instituţiuni de cultură românească: «Cercul de Lectură Cultura», cu scopul de a înlesni membrilor săi mijloacele pentru îmbogăţirea cunoştinţelor de tot felul în ramura literară şi ştiinţifică, prin ţineri de conferinţe şi disertaţiuni, şi prin cultivarea artelor, precum şi de a înfiinţa o bibliotecă populară de care să se folosească toţi acei cari vor avea nevoe sau vor dori.

Mijloacele de cari dispunem ne sunt cam restrânse şi piedici nenumărate şi felurite ne sunt presărate în cale, însă curagiul nu ne lipseşte şi dorul de lumină şi de adevăr, precum şi dragostea de neam şi ţară ne dă puterea de a lupta pentru propăşirea culturei naţionale în această parte a ţărei, în care, mai ales acum mai mult ca ori şi când, se simte nevoia existenţei unei instituţiuni ca Cercul «Cultura».

Recunoaştem că încercarea noastră nu este prima în Dobrogea.
O altă instituţiune similară a mai existat aci, însă, din cause diferite - şi pe cari de o cam-dată ne abţinem de a le enumăra - s'a distrus cu totul, ne rămânând despre ea de cât amintirile duioase în inimile acelora cari i-au dat viaţa din sufletele lor pline de avânt, dar cari siliţi au fost să o părăsească.

Noi însă, cari cunoaştem aceste cause şi avem experienţa căpătată prin distrugerea vechei instalaţiuni, suntem hotărâţi a munci din răsputeri, şi - ajutaţi de toţi oamenii de bine şi adevăraţi patrioţi, cari au luat sub bine-făcătoarea lor ocrotire instituţiunea noastră - să o ferim de soarta ce a avut de îndurat fostul Cerc Literar «Ovidiu».

Nici un sacrificiu nu ni se va părea prea mare pentru ca instituţiunea noastră să prospereze şi să-şi urmeze înainte calea pentru atingerea scopurilor propuse, între cari - unul dintre cel mai de căpetenie - este şi apariţia revistei de faţă.
Nimeni din cei grupaţi în jurul Cercului «Cultura» nu avem pretenţiunea de a fi scriitori şi meşteri în ale condeiului şi prin urmare şi revista noastră va fi lipsită de ori-ce pretenţii.

Ea va fi însă mijlocul de a ne face cunoscuţi publicului, dând la lumină micile încercări ale tinerilor dornici de muncă şi entusiaşti, încurajându-i de a împărtăşi şi altora gândirile şi sentimentele lor.
Afară de aceasta, coloanele revistei noastre vor fi în tot-deauna deschise pentru toţi acei cari vor avea de respândit vre-o idee sănătoasă şi folositoare.

Revista «Cultura» va căuta în primul rând, de a da o estindere cât mai mare şi o ospitalitate cât mai largă literaturei populare naţionale precum şi chestiunilor ştiinţifice şi de interes general.
Ne urmărind nici un scop material, ci numai călăuziţi de ideea adevărului, binelui şi frumosului, ne luăm curagiul de a ne presinta înaintea publicului, având deplină încredere că, date fiind scopurile ce urmărim, vom fi susţinuţi şi încurajaţi în îndeplinirea grelei sarcini ce ne-am luat şi că vom avea concursul tuturor oamenilor de bine şi al acelora cari doresc propăşirea culturei naţionale în Dobrogea.”
 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu
 
 
Dacă în urmă cu 124 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: imagoromaniae.ro
 
Citește și: #DobrogeaDigitală: „S'a inaugurat pentru prima oară în Dobrogea o Bibliotecă publică”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

610
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

923
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1119
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1192
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1080
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1021
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1244
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1314
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1981
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1545
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1672
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1228
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1310
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1012
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1172
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1181
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1576
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1770
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1647
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1599