#DobrogeaDigitală: „Melancolia unui pământ bătrân”

Volumul „Dobrogea românească”, publicat în 1938, este un compendiu de texte referitoare la principalele aspecte ale provinciei românești, alcătuit de Elsa și G.Dimitriu Serea, inițiatori ai Colocviului „Dobrogea, Ţara Soarelui Răsare”.

Lucrarea cuprinde intervenții ale unor personalități precum Nicolae Iorga, Constantin Brătescu sau Ion Simonescu, precum și extrase din presa vremii, care alcătuiesc un tablou relevant al devenirii provinciei dintre Dunăre și Mare, dar și a importanței sale pentru România.
Volumul debutează cu eseul profesorului Constantin Brătescu, care oferă, într-un text științific și poetic deopotrivă, interesante repere privind configurarea geografică a Dobrogei, istoria și etnografia sa, importanța strategică, precum și varietatea de „peisagii…care dau varietate provinciei; iar peste tot, un soiu de melancolie a unui pământ bătrân, în care dorm civilizaţii îngropate şi care-l transformă într'un imens muzeu arheologic.”
 
„Ce este Dobrogea din punct de vedere geografic? Să încercăm a schița în câteva trăsături natura fizică și importanța acestei provincii româneşti dintre Dunăre şi Mare, în special pentru cititorii streini, cari n'au avut prilejul s'o cunoască mai de aproape.
Mai întâi, dacă o privim pe hartă sau din sborul unui avion, ea ne apare sub chipul unei peninsule adânc intrate în corpul oval al României, în partea ei sud-orientală. O peninsulă desăvârșită a fost ea mai ales în timpurile geologice trecute, după  sarmatic, când și dinspre răsărit, de către M. Neaqră, şi din spre Nord, de către câmpia Basarabiei şi dinspre apus, de către câmpia română, dar în parte şi din spre sud-west, pe valea Provadiei, apele sărate ale Mării o înconjurau aproape de jur împrejur. Chiar și astăzi, când fluviul se revarsă, iar imensele bălți ale lalomiței, Brăilei și Deltei, - pe o lărgime de 15-60 km. se transformă în albia unui oraș potop de apă dulce, gălbue și călătoare, din care ies deasupra numai coroanele sălciilor bătrâne,- Dobrogea are înfățișarea unei adevărate peninsule.

Dobrogea mai este și un podiș. În deosebire de Transilvania, care are la mijloc o depresiune la circa 500-600 m. peste nivelul mării, iar pe margini e înconjurată de cununa munților Carpați (1700-2500 m.) – Dobrogea e înaltă în interior, iar pe margini e înconjurată de depresiuni întinse. La west e depresiunea câmpiei române, cauzată de falia dunăreană,  în lungul căreia placa de sun câmpie s’a scufundat la mare adâncime, lăsând să invadeze marea în chip de golf, redus mai târziu în lac și în cele din urmă transformat în șes prin sedimentarea râurilor carpato-balcanice și a vânturilor care au depus nisipul și loessul. La nord e depresiunea moldavo-basarabeană, cauzată de falia Focșani-Galați-Tulcea, în lungul căreia placa dela miază noapte de asemenea s’a scufundat și a trecut prin aceleași faze de evoluție ca și câmpia română. La răsărit, M.Neagră, cuibărită într’o imensă groapă, provocată de încovoierea scoarței terestre spre adâncurile acestei mări. Iar la sud, larga vale a Provadiei, ce se deschide la Varna și care, în trecut, a fost un golf de mare ce înainta adânc în uscat până pe la Sultanlar, în urma unor fracturi și scufundări ale scoarței în cuprinsul văii. Din vechiul golf n’au rămas astăzi decât cele două limane Devnia.

Podișul acesta domină toate împrejurimile. De pe „munții” Măcinului privirile bat până la cotul Carpaților, cari se văd negri pe fundul luminos al înserării. De pe vârfurile ce se ridică deasupra ruinelor vechei cetăți a Salsoviei cuprinzi cu ochii delta și poți admira răsăritul soarelui peste M.Neagră. Prin aceasta Dobrogea joacă rolul unui fort înaintat în coasta României, căreia îi poate asigura o viață politică independentă și, în același timp, rolul unui «plămân» de respirație care-i înlesnește o viață economică independentă […]

Provincia aceasta ne oferă şi o mare varietate de peisagii. lată, pe la margini, peisagiul bălţilor şi deltei; imense întinderi albastre, vinete, gălbui sau albe, după loc şi anotimp; raiul
popoarelor de păsări aquatice şi migrătoare: adăpostul miliardelor de peşti de tot soiul. Când apele vin mari, întreaga întindere se transformă într'o mare de apă dulce, din care răsar insule verzi de vegetaţie; atunci vasele plutitoare taie drumuri mai deadreptul, fără a mai ţine seamă de firul apei, de gârle sau de grinduri. Când apele scad, răsar în maluri rădăcinile sălciilor bătrâne, ca niște maldări de bărbi roşcate de pescari. Insule de «plaur» plutitor sunt purtate de vânt peste luminişuri de ape acoperite în parte de nuferi albi şi galbeni; cherhanale şi colibe pescăreşti apar pe grindurile joase. Iarna lacurile înghiaţă sticlă, iar din ghiaţa lor groasă se taie enorme cruci pentru serbările bobotezei. Iar toamnele târzii incendii mari în pădurile uscate de trestii înroșesc cerul nopții ca’n savanele africane.

Urmează apoi peisajul daco-mediteranean al județului Tulcea, cu piscuri golaşe de roce tari - granit, porfir, quarţit sau calcar – pe care se ridică şi câte o ruină de cetate medievală, cum este cea dela Enisala, unde au hălăduit și negustori genovezi: cu păduri bătrâne de stejari din cari, pe vremuri, se construiau corăbii, sau se consolidau malurile canalului Sulina; cu codri parfumaţi de tei ce adăpostesc prisăci de albine, a căror miere limpede și gustoasă hrănia în trecut saraiul Sultanului; cu podgorii de vii vestite, ca cele dela Sarica, de unde buţile de vin ajungeau până la curtea împărătesei Eca:terina II din îndepărtatul nord ; şi, în fine, cu văi largi şi coline încărcate de rodul cerealelor în anii cei mănoşi.”
 
 
#citeşte mai departe în „Dobrogea românească”  #„Dobrogea românească” #Autori Elsa și G.Dimitriu Serea   

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.   

DREPTURI DE AUTOR   

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.  
 
 Sursa foto: captura yotube/Arhiva TVR
 
Citește și:  

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea este fereastra pe unde se aeriseşte cuprinsul ţării”

#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”   

#citeșteDobrogea „Dobrogea românească“ (1938) - un nou titlu prețios, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța