#DunăreaCălăuzăTuristică: Dunărea de la T. Severin la Brăila - „Comerţul şi industria sunt în Russe chiar mai dezvoltate decât la Sofia“

 

În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.
 
Autorul este deja cunoscut  pentru o altă  operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.

Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinâtăţei“.
 
Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice  prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
 
Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu. Al doilea capitol ne introduce în Dunărea românească, fiind structurat la rândul său în trei subcapitole: Defileul Dunării, Dunărea de la Turnu-Severin la Brăila, Dunărea maritimă (de la Brăila la Mare).
 
Anexele necesită o atenție sporită, fiind importante pentru turiștii vremii prin prisma utilității turistice a acestora. Acestea prezintă: Mersul vapoarelor de pasageri N.F.R, Călătoriile cu vapoarele N.F.R. Informaţiuni, Tarife N. F. R.



Continuăm cu expunerea lucrării antemenționate cu cel de-al doilea capitol intitulat sugestiv „Dunărea românească“. Capitolul debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
 
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul noteaza detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creeaza verosimil o panoramă impresionantă.
 
Părăsim „Defileu Dunării“ și ne îndreptăm, tot navigând Dunărea, „de la Turnu Severin la Brăila“, denumirea dată de autorul R.I. Călinescu celui de-al doilea subcapitol. Ajungem, în ediția de astăzi, în Russe. Sunt prezentate detalii interesante despre portul localitații, dotările și infrastructura orașului.  

Textul integrat în lucrarea antemenționată ne introduce în atmosfera acelor ani prin detaliile oferite și construcția narativă specifică, cititorul parcurgând ușor rândurile redate mai jos. Subcapitolul se întinde pe mai multe pagini, astfel că astăzi prezentăm o parte, restul urmând a fi prezentat în edițiile viitoare:

„La Rusciuk (Russe), vaporul opreşte 15 minute. Rusciukul este după Sofia, cel mai mare şi mai însemnat oraş al Bulgariei. Ba mai mult: comerţul şi industria sunt în acest oraş chiar mai desvoltate decât la Sofia. Deşi pe jumătate turcesc oraşul Rusciuk se bucură de un comerţ şi o circulaţie foarte animată. 

E situat pe înălţime, în amfiteatru şi posedă  în afară de numeroasele clădiri publice moderne (teatru, cazinou, bibliotecă) şi numeroase clădiri frumoase de ale particularilor. Călătorii români au voie să coboare de pe vapor pe ponton; n’au însă voie să treacă pe cheu şi în oraş. 

Aici pe ponton se găsesc însă o mulţime de mici negustori ambulanţi, care vând pasagerilor: fructe, alviţă, pistil, cuţite bulgăreşti cu teacă de piele, obiecte pirogravate, de lemn, cărţi poştale ilustrate şi - pe furiş - ţigări bulgăreşti. 

Doritorii de exotic se pot însă înşela amarnic cu aceste ţigări care de fapt costă 5 leva (adică 6 lei) pachetul şi li se dau ca un adevărat chilipir cu... 10 lei. De altfel acest comerţ fiind ilicit, cumpărătorul riscă să se expună rigorilor legii contrabandei. 

În apropiere de Giurgiu, Dunărea se lărgeşte mult, despărţindu-se în 2 braţe prin ostrovul Mocanu: braţul drept. Cărămidarii, este braţul navigabil, cel stâng, Smârda, care pe vremuri era braţul principal, a rămas un braţ secundar, care tinde a se închide. 

După 15 minute de navigaţie, vaporul nostru face o curbă elegantă în dreptul portului Giurgiu.“

Va urma. 


 

Sursă foto: „Dunărea. Călăuză turistică“, de R.I. Călinescu 

Citește și:

#DunăreaCălăuzăTuristică: Dunărea de la T. Severin la Brăila - „Acest oraş e foarte vechi, fiind clădit de împăratul Heraclios în secolul al VII-lea“