#DunăreaCălăuzăTuristică: Măcin în anii 1930 - „Se întind munţii ruinaţi, scunzi, dar formaţi dintr-o piatră dură “

În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.
 
Autorul este deja cunoscut  pentru o altă  operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
 
Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinâtăţei“.
 


Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice  prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
 
Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu.
 
Capitolul al doilea debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
 
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul noteaza detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creeaza verosimil o panoramă impresionantă.
 
Părăsim „Defileu Dunării“ și ne îndreptăm, tot navigând Dunărea, „de la Turnu Severin la Brăila“, denumirea dată de autorul R.I. Călinescu celui de-al doilea subcapitol.
 
Al treilea subcapitol, de altfel și ultima parte a lucrării prezentate, aduce în fața cititorilor călătoria autorului „de la Brăila la mare“. Primul popas este orașul Brăila. R.I. Călinescu coboară din vapor în portul Brăila și notează primele impresii, dar și o serie de informații tehnice și istorice.
 
Astăzi vom prezenta localitatea Măcin, așa cum a fost descrisă de R.I. Călinescu în timpul călătoriei sale din anii 1930. Rândurile pe care autorul le notează alcătuiesc o panoramă verosimilă a localității, lectorul reușind să își creioneze imaginea acesteia. Redăm în cele ce urmează impresile autorului după plimbarea prin Măcin: 
 
„De la Ghecet sunt autobuze care duc la Măcin. Portul Măcin este aşezat pe braţul cu acelaşi nume al Dunării vechi, la 18 km., dela Brăila pe canal, în amonte. În port se află un singur cheu de piatră înfundat, în lungime de 30 m.; există şi o dană fixă cu un ponton de acostare pentru pasageri; operaţiunile celelalte se fac la malul natural.
 
Portul este legat cu orăşelul printr’o şosea bine întreţinută. În timpul războiului ruso-româno-turc din 1877, Măcinul a fost sediul unei importante garnizoane turceşti, având şi o puternică cetate ale cărei resturi se mai pot vedea şi astăzi pe platoul înalt ce se ridică deasupra portului.
 
Înfăţişarea acestui orăşel este încă orientală, poate din cauza celor 2 geamii turceşti care-l domină. Populaţia sa de 5.000 locuitori, care se ocupă cu agricultura, creşterea vitelor şi pescăria, este foarte amestecate fiind formată  din români iar restul din turci, bulgari, greci, lipoveni, etc.
 
Una dintre geamii, aceea în care se mai face şi azi slujbă religioasă, are o vechime de 84 ani şi a fost ridicată de un mare bogătaş turc Ustan-Aga (Tican). În faţa acestei geamii, în centrul oraşului, se află localul Primăriei şi un monument al eroilor.
 
Vizitatorul Măcinului trebue să urce negreşit «Dealul Cetăţuiei» de unde are o privelişte superbă peste zona inundabilă a Dunării, spre Brăila.În spate se întind munţii ruinaţi, scunzi dar formaţi dintr’o piatră dură, ai Măcinului. Spre aceşti munţi o excursie frumoasă se poate face trecând prin regiunea viilor şi mergând cel puţin până la «Fântâna de leac» din mijlocul muntelui, fântână zidită în cărămidă, cu hram de care se leagă numeroase legende.“
Va urma.
 
Descarcă   gratuit   volumul   „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu
 
Citește și:
#DunăreaCălăuzăTuristică: Plimbare pe canalul Filipoiu şi lacul Şerban - „Atmosfera limpede, îmbălsămată de miresme sălbatice ne transportă cu gândul la Ecuador“