#DunăreaCălăuzăTuristică: Plimbare pe canalul Filipoiu şi lacul Şerban - „Atmosfera limpede, îmbălsămată de miresme sălbatice ne transportă cu gândul la Ecuador“

În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.
 
Autorul este deja cunoscut  pentru o altă  operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
 
Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinâtăţei“.
 
Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice  prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
 
Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu.
 
Capitolul al doilea debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
 
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul noteaza detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creeaza verosimil o panoramă impresionantă.
 


Părăsim „Defileu Dunării“ și ne îndreptăm, tot navigând Dunărea, „de la Turnu Severin la Brăila“, denumirea dată de autorul R.I. Călinescu celui de-al doilea subcapitol.
 
Al treilea subcapitol, de altfel și ultima parte a lucrării prezentate, aduce în fața cititorilor călătoria autorului „de la Brăila la mare“. Primul popas este orașul Brăila. R.I. Călinescu coboară din vapor în portul Brăila și notează primele impresii, dar și o serie de informații tehnice și istorice.
 
Așa cum anunțam încă din ediția trecută, astăzi vom prezenta atracțiile din împrejurul Brăilei. Călătorul nostru ajunge pe canalul Filipoiu și lacul Șerban din Balta Brăilei. Rândurile pe care autorul le notează în lucrare sunt de-a dreptul emoționante, firul narativ construit fiind unul inedit. Redăm în cele ce urmează impresile autorului după plimbarea pe canalul Filipoiu şi lacul Şerban: 
 
„Excursionistul care vizitează Brăila, comite un adevărat păcat dacă nu face şi o plimbare pe canalul Filipoiu şi lacul Şerban din «balta Brăilei», ce se află la capătul acestui canal.
 
Dela gura Filipoiu până la balta Şerban sunt vreo 27 km., drum pe care o barcă cu un vâslaş îl face în cinci ore. Acest drum prezintă încă dela intrarea pe canal privelişti atât de încântătoare încât ne face impresia că trăim o poveste frumoasă.
 
O vegetaţie luxuriantă creşte sălbatică şi inextricabilă pretutindeni. Păduri de sălcii cu trunchiurile răsucite în toate chipurile, cu frunzele de argint strălucind în bătaia soarelui şi plecându-şi coroana spre oglinda apei, ierburi înalte şi de tot soiul ce se pleacă la adierea vântului, carpeni cu crengile intrând unele într’altele, dau impresia unei păduri virgine.
 
Stoluri de păsări de baltă, stârci, raţe, lopitari, lişiţe, găinuşi de baltă, pescăruşi, rotesc sgomotos deasupra vegetaţiei, cârîie în tufişuri, se leagănă pe crengile copacilor, se plimbă liniştite pe mal sau plutesc agale pe luciul apei.
 
Atmosfera limpede, îmbălsămată de miresme sălbatice de iarbă crudă şi peşte proaspăt, vegetaţia luxuriantă şi împletită cu plante agăţătoare în genul lianelor, mulţimea şi variaţia extraordinară a păsărilor de baltă, ne transportă cu gândul la ecuator. Nici nu simţim cum trece timpul şi nu ne mai săturam plutind uşor cu barca prin acest feeric tunel de verdeaţă pe oglinda nemişcată a canalului Filipoiu.
 
La Scurta se află o agenţie pescărească unde pescarii, anunţaţi din vreme, pot prepara un foarte gustos prânz pescăresc format din: borş de peşte, saramură şi crap la proţap.
 
La capătul canalului Filipoiu, ajungem la lacul Şerban ale cărui ape verzi sunt încinse de un brâu înalt de trestie şi papură. Şi aici natura a fost darnică. Mai ales aici este un adevărat paradis al păsărilor aquatice care, tulburate, se ascund în desişul de nepătruns al trestişului. Sub oglinda apei se fugăresc numeroase soiuri de peşti dintre care unii sar afară din apă luicind o clipă în bătaia piezişă a razelor soarelui la asfinţit. Pe oglinda netedă a lacului plutesc agale cârduri de raţe şi lişiţe.
 
În apropiere, se află cantonul Şerban, unde de asemenea se poate lua un prânz pescăresc. De la Brăila se mai pot face excursiuni şi la lacul Crapina (care e însă mai accesibil dela Galaţi) şi la Măcin.
 
De altfel de la Brăila la Măcin sunt şi curse zilnice cu un vas N.F.R. Acesta deserveşte linia Brăila -Piatra Frecăţei, oprind la Măcin, Carcaliu, Igliţa, Gura Armanului, Turcoaia şi Pecineaga.
 
Acest itinerariu constitue una dintre cele mai frumoase excursiuni, vaporul plutind între munţii din stânga ai Dobrogii şi nesfârşitele bălţi şi zăvoaie din dreapta care se întind în depărtări cât vedem cu ochii.
 
Lacul Şerban poate fi vizitat şi dela Turcoaia, de care este de altfel şi mai aproape.
 
La Măcin putem ajunge şi prin Ghecet, micul port plin de veselie, de miros de vin şi fum de friptură la grătar ca şi de melodiile sgomotoase ale tarafelor de lăutari, aşezat în faţa Brăilei şi la care ne ducem cu o barcă sau cu o şalupă.“
 
Va urma.
 
Descarcă   gratuit   volumul   „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Sursă foto: „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu
 
Citește și:
#DunăreaCălăuzăTuristică: Brăila în anii 1930 - „Nimic nu-i lipseşte pentru a-i da înfăţişarea unui oraş occidental“