Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dioscoride (sec. I) - „Despre materia medicală”

Grecul Dioscoride s-a născut la Anazarba, în Cilicia (sud-estul Turciei asiatice). El a fost medic militar în timpul domniei împăratului Claudiu I (41-54) și a locuit la Roma în timpul împăratului Nero (54-68). Opera sa în cinci cărți, cu titlul „Despre materia medicală”, are ca temă medicamentele cunoscute în epocă, obținute din substanțe vegetale, animale și minerale. Sursele sale au fost Crateus, medic al regelui Mitridate VI al Bosporului Cimerian (Crimeea), și Q. Sextus Niger, ambii trăind în sec. I î. H. Lucrarea a fost tradusă în latină în sec. V și a fost foarte căutată în Evul Mediu. În textul original grecesc, medicul a tradus numele unor plante în diverse limbi, între care și limba dacă. Dar editorul Gh. Ștefan (1899-1980) aprecia că valoarea documentară a numelor traduse „nu este prea mare, deoarece vechii greci excelau în stâlcirea numelor străine”.

Istoricul Gh. Ștefan citează următoarele lucrări referitoare la autor și temă (în ordine cronologică):
Pseudo-Apulei Platonici Herbarius în Corpus Medicorum Latinorum, vol IV, ediderunt Ernestus Howald et Heenicus Sigerist, Teubner, Leipzig, 1927.
K. I. Basmadian, L`identification des noms de plantes du Codex Constantinopolitanus de Dioscurides, în „Journal Asiaticque”, 130 (1938)
Dimităr Decev, Die trakischen sprechreste, Wien, 1957.
Valeriu Bologa, Elements de medicine hieratique et empirique du Latene dace, Montpellier, 1958.
Valeriu Bologa, Uber ein vermutliches Wundstreupulver gefunden in der Instrumentkassette eines dakischen Priesterartztes, c. a. 106 U. z., Dubrownik, 1959.
 
Conform lui D. Decev, dintre numele de plante menționate de Dioscoride 26 sunt traco-daco-tracice, 10 latinești și 7 grecești, iar dintre cele amintite de Pseudo-Apuleius (Falsul Apuleius, sec. IV) 14 sunt daco-tracice, 9 latinești și 8 grecești.
 
Cartea II
„117... talpa-gâștii... romanii o numesc blitum, dacii blis”
„124... andrachne sălbatică... romanii elecebra... dacii lax”
Pseudo Apuleius: „104. iarbă grasă, dacii lax”
 
„126. limba oii [pătlagină]… sau limba câinelui”
Pseudo Apuleius: „plantago lata, dacii spioax”
 
„167. dracontia măruntă…   dacii curionnem.”
„178. cebarea din Fenicia... romanii macia... dacii cercer, ...”
„180. ai de pădure sau panoia sau crataia... romanii fabrum,... dacii crustane”
Pseudo Apuleius: „74. iarba celidonia... dacii ebustrone”
 
Cartea III
„7, 1. dioc mărunt sau limnesion... romanii febrifugia... dacii tulbela”
Pseudo Apuleius: „35. dacii stirsozila”
 
„11, 1. măciuca ciobanului... romanului labrum... dacii sciare”
Pseudo Apuleius: „25 dacii sciare”
 
„21,1. scaiul-dracului... romanii capitulum carudus... dacii sicupnux”
„35, 1. izmă sau osmitis... romanii mentastrum... dacii teudila”
„36, 1. cimbru... romanii thymum... dacii mizele”
„58. mărar comestibil... romanii anethulum... dacii poltum”
„112. salbie... romanii tussilago... besii asa”
Tribul tracic al besilor fusese menționat de poetul roman Ovidiu, în volumul liric „Tristele” scris în exilul din polis-ul grec Tomis.
 
„113. peliniță cu o singură tulpină... romanii valentia sau serpullum sau herba regia, galii ponem, dacii zuuster”.
Pseudo Apuleius: „10. herba artemisia cu o singură tulpină... dacii zired”.
 
„129. salbie domestică, romanii geminalis, dacii hormea”
„138. maghiran... romanii solis oculus... dacii duodela”.
Pseudo Apuleius: „89. herba millefolium, dacii diodela”.
 
„141.lithopsermon sau aethonion... romanii columbina, dacii guoleta”.
„147. mușețel sau romaniță”
Pseudo Apuleius: „24. dacii amolusta”
 
„153. sparcetă... romanii optata... dacii aniarsexe”
„158. jugărel... dacii chodela”
Pseudo Apuleius: „26. herba camepitis, dacii doctila”.
 



Cartea IV
„16. dedețel sau neuroeides... romanii veratrum nigrum... dacii dacina... moesii mendruta.”
Moesii erau un important trib trac așezat la sud de Dunăre, în nord-estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei. Supuși de romani, aceștia au denumit, în secolul I,  cu numele lor provincia dintre Dunăre și Balcani, ulterior împărțită în Moesia Superior și Moesia Inferior, în cea de a doua fiind inclusă și Dobrogea.

„22. stânjenel-puturos... romanii gladiolus sau iris agrestis, dacii aprus.”
„29. pir sau epamelotos... romanii gramen sau asifolium sau sanguinalis sau viniola... dacii cotiata.”
„27. mură sălbatică sau cynosbaton, romanii sentix... dacia mantia;”
Pseudo Apuleius: „87. dacia mantia”
 
„42. cinci-foi... romanii quinquiefollium... dacii propodila.”
Pseudo Apuleius: „2. herba quinquiefolium, dacii procedila.”
 
„49. țap sau tragion sau cornul țapului... romanii cornulaca, dacii salia.”
„68. măselariță sau bobul lui Zeus, romanii insana... dacii dielleina.”
Pseudo Apuleius: „4. dacii dielina.”
 
„72. zârnă sau dircaion... romanii Apollinaris minor sau herba vaticina sau vates, dacii coicolida.”
Pseudo Apuleius: „22. herba Apollinaris... dacii coecolida”.
 
„78. cucută sau argină... romanii cicuta... dacii zena.”
„93. urzică... romanii urtica, dacii dyn.”
„100. vecina râurilor, varietatea a doua... dacii coadama.”
„103. lumânărică, varietatea a doua... dacii diesema.”
Pseudo Apuleius: „72. herba verbascum, dacii diessathel.”
 
„105. brusture.”
Pseudo Apuleius: „37. riborasta”
 


„119. steaua atică.. romanii inguinalis, dacii rathibida.”
„127. limba boului.. romanii lingua bouum... dacii budathala.”
Pseudo Apuleius: „41. bovis  lingua, dacii budama.”
 
„127. limba-câinelui... romanii lingua canis sau lingua canina.”
Pseudo Apuleius: „97. lingua canis, dacii azila.”
 
„131. catanance sau îmblâmzitoarea... romanii herba filicla... dacii caropithla.”
„134. callitrichon sau păros... romanii cincinalis sau pinnula sau terrae capillus sau supercillium terrae, dacii philophthethela.”
„162. mierea ursului sau melampodion sau polyrhizon... romanii veretrum nigrum sau consiligum sau sarraca, dacii prodiarna.”
„173. soc sau copacul nordului sau domestic, romanii sambucus... dacii seba.”
„174. socul pitic sau soc de mlaștină sau socul sălbatic sau din Eubeea, romanii ebulum,,,, dacii olma.”
„176. dovleac sau dovleac amar sau dovleac sălbatic, romanii dovleac sălbatic, dacii trutrastra.”
„182. byronia albă... romanii notia... dacii cinuboila.”
„183. byronia neagră sau strugure negru... romanii uva tavinia sau uva tamnuta sau vitis alba, dacii priadila sau patrina.”
Pseudo Apuleius: „14. iarba balaurului, dacii adila.”
Pseudo Apuleius: „67. iarba brionia, romanii uva taminia, dacii aurumetti.”
Pseudo Apuleius: „78. iarba-pajiște, dacii parthia.”
 
Bibliografie
Pedanii Dioscuridis Anazarbaei De materia medica libri V, edidit Max Wellmann, vol. I-III, Weidmann, Berlin, 1906-1914.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (LXV.Dioscoride)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 
 

Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.

Citește și:
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Lucan (sec. I) - „Farsalia”
https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/istoria-dobrogei-bibliografie-lucan-sec-i-farsalia-5719.html