Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”



Origene s-a născut în marele centru elenistic Alexandria (Egiptul roman) în 185 și a murit îa Tir (Fenicia romană/Liban) în 255. El a fost unul dintre primii și cei mai importanți scriitori ai creștinismului, unele din ideile sale originale determinând declararea sa ca eretic. Opera s-a păstrat parțial. (ed. Gh. Ștefan)
 
„Împotriva lui Celsus”
Istoricul Gh. Ștefan (1899-1980) notează că Celsus (sec. II) a fost un filozof aparținând curentului neoplatonician, care s-a remarcat prin inițierea atacurilor scrise împotriva noii religii creștine care se răspândea în Imperiul Roman.
În Cartea I, Origene include pe treci și geți printre neamurile iubitoare de filozofie: „16. Mă mir cum de i-a așezat Celsus pe odrisi, pe samotraci [insula grecească Samotraki din Marea Egee], pe eleusini [Eleusis/Grecia continentală]și pe hiperboreeni [nord-europenii în mitologia greacă] între neamurile cele mai vechi și mai înțelepte, iar pe iudei n-a socotit vrednic să-i rânduiască nici între neamurile cele înțelepte, nici între cele vechi. (...) El spune încă că sunt neamuri foarte înțelepte și vechi galactofagi [nomazi care se hrăneau doar cu lapte] ai lui Homer [sec. VIII î.H.], druizii [preoți] galilor [numele dat de romani celților] și geții (...) de la care nu știu dacă se păstrează ceva scris.”
În Cărțile II și III, este amintit în trei pasaje legendarul Zamolxis, fondator al religiei traco-gete: „II, 55. După aceea iudeul grăi către concetățenii săi care credeau în Isus: Zamolxis, sclavul lui Pitagora [sec. VI î.H.], la sciți și chiar Pitagora în Italia (...) și Orfeu la odrisi..> (…)
III, 34. (...) Apoi, fiindcă cinstim pe cel prins și mort, cum spune Celsus, el crede că noi am făcut la fel ca geții care cinstesc pe Zamolxis. (...) 54. (...) Oare și noi trebuie să învinuim pe filozofi că au îndemnat sclavi la virtute, pe Pitagora pentru că a îndemnat pe Zamolxis, pe Zenon [filozof grec sec. V î. H.] pentru că a îndemnat pe Persaios și pe cei care nu demult au îndemnat pe Epictet [filozof grec sec. I-II] să se îndeletnicească cu filozofia?”
 
 
„Din Cartea III a Comentariilor lui Origene la Geneză”
În această lucrare, Origene susține că Sciția a fost atribuită Sfântului Andrei ca teritoriu de apostolat al noii religii creștine: „Când sfinții apostoli și ucenici ai Mântuitorului nostru s-au răspândit în toată lumea, Toma, după cum spune tradiția, a primit [prin tragere la sorți - notă G. Ștefan] Parția [Iran], iar Andrei Sciția. (...) Aceste lucruri le spune Origene în cartea a treia a comentariilor la Geneză.”
 
 
Vechea tălmăcire a lui Origene la Matei
În această scriere, Origene îi menționează pe daci printre barbarii vizați de Evanghelizare: „Căci nu se spune că Evanghelia nu a fost propovăduită la toți etiopienii, mai ales la cei care sunt dincolo de fluviu; nici la seri, nici la cei din răsărit nu s-a auzit cuvântul creștinătății. Ce să mai spunem de britani sau de germani, care locuiesc lângă Ocean [Atlantic]; ori de barbarii daci, sarmați și sciți, dintre care cei mai mulți încă n-au auzit cuvântul Evangheliei, dar îl vor auzi chiar la sfârșitul lumii.”
 
Istoricul Gh. Ștefan notează contradicția geografică dintre cele două comentarii, considerând că „nu se poate ști ” dacă autorul se referea la sciți ca popor nord-dunărean sau la regiunea sud-dunăreană Scythia Minor/Dobrogea, ca parte a Imperiului Roman. În acest sens, editorul citează studiul Contribuții la istoria veche a României (1958), în care colegul său Dionisie Pippidi analiza sursele literare ale creștinismului daco-roman.
 
 
Bibliografie
Origenes Werke, erster Band, Buch I-IV gegen Celsus, herausgegeben von Paul Koetschau, Leipzig, 1899.
Eusebius Kisrchengeschichte herausgegeben von Eduard Schwartz, funfte Auflage, Berlin, 1955.
Origenes Werke, elfter Band, Origenes Matthauserklarung II. Die lateinische Ubersetzung der Commentariorum series herausgegeben... von Erich Klostermann, Leipzig, 1933.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964 (CXIV. Origene)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.


Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

708
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

982
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1156
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1071
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1016
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1234
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1305
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1968
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1537
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1664
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1222
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1305
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1006
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1166
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1175
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1570
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1760
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1642
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1594
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2303