Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

• Grecul Porphyrios s-a născut în orașul Tir (Fenicia romană/Liban) în anul 232, a trăit la Atena și Roma, apoi s-a stabilit în Sicilia, unde, probabil, a murit în anul 304. El a studiat filozofia, fiind un adept al grecului Plotin (sec. III) și adversar al creștinismului. Porphyrios a considerat importante religia și sufletul, promovând ascetismul și abstinența de la hrana animală. Din vasta sa operă s-a păstrat puțin, pierzându-se inclusiv principala sa scriere, „Istoria creștinilor” în 15 cărți. (ed. Gh. Ștefan)

 
„Viața lui Pitagora”
În capitolele 14 și 15, Porphyrios redă cele două traduceri ale numelui Zamolxis, legendarul fondator al religiei traco-geților:
„14. [Pitagora - notă Gh. Ștefan] mai avea și un tânăr alt adolescent, pe care îl dobândise în Tracia numit Zamolxis, deoarece - la naștere – i se aruncase o piele de urs. Tracii numesc  pielea [aceasta – n. G. Ș.] . Îndrăgindu-l, Pitagora l-a învățat să cerceteze fenomenele cerești şi [să se priceapă – n. G. Ș.] la sacrificii și alte ceremonii în cinstea zeilor. Unii spun că el mai este numit Thales, iar barbari îl adoră ca pe Heracles .”



„15. Dionysiphanes afirmă că el a fost sclavul al lui Pitagora, că a căzut în mâinile hoţilor şi care l-au însemnat și a fost tatuat când s-a făcut răscoala împotriva lui Pitagora, care a fugit, și că și-a legat fața din pricina tatuajului. Unii mai spun că numele Zamolxis înseamnă <bărbat străin>. (...).”
Istoricul Gh. Ștefan (1899-1980) notează că într-un alt manuscris al textului numele trac apare sub forma Zamolxis, că Thales  era numele celebrului filozof grec din sec. VI î. H, și că Dionysiphanes era un scriitor necunoscut.
 

„Peștera nimfelor din Odiseea”

În paragraful 28, autorul descrie influența climei și geografiei asupra mărimii corpului uman: „(...) Apoi ținuturile de la miazăzi dau la iveală trupuri mărunte, întrucât – de cele mai multe ori – căldura face [un trup – n. G. Ș.] să slăbească și prin aceasta se usucă. Dimpotrivă, în ținuturile din miazănoapte, trupurile toate sunt mari. Stau mărturie, celții, tracii și sciții Țara lor este plină de umezeală și are pășuni din belșug. (...)”
 


„Despre abstinență”
În capitolele II și IV, scriitorul menționează obiceiul sacrificiilor umane atât în spațiul civilizației grecești, cât și la barbari:
 „56. (...) Phylarchos povestește că toți grecii  făceau sacrificii omenești înainte de a porni împotriva dușmanilor. Și las la o parte pe traci și pe sciți și faptul că atenienii jertfiseră pe fiica lui Erehteu și a Praxitheei. (...)



„21. (...) Sciții își îngroapă de vii [bătrânii – n. G. Ș.] și înjunghie pe ruguri pe aceia pe care răposații i-au îndrăgit mai mult. (...)”
Gh. Ștefan notează că Eretheu și Praxithea au fost eroi (semizei) din mitologia greacă și că autorul menționase într-un paragraf anterior că sacrificiile umane, în legătură cu misterele orientale ale lui Mithra, au luat sfârșit în timpul domniei împăratului roman Hadrian (117-138).
 
Bibliografie
Porphyrii philosophi Platonici Opuscula selecta iterum recognovit Augustus Nauck, Teubner, Leipzig, 1886.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964 (CXXI. Porphyrios)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.


Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)