Nicholas Georgescu Roegen, constănţeanul care a revoluţionat istoria gândirii ştiinţifice mondiale


Astăzi se împlinesc 114 ani de la naşterea matematicianului şi economistului Nicholas Georgescu-Roegen, venit pe lume la Constanţa, pe 4 februarie 1906.





Nicholas Georgescu (care şi-a adăugat numelui o anagramă, Roegen) a fost supranumit „părintele teoriei bioeconomice”, o teorie care prezintă un mod revoluţionar şi integrator de a vedea economia. După ce a studiat matematicile la Bucureşti cu cei mai buni dintre profesorii vremii, a obţinut titlul de doctor în statistică, în 1930, la Universitatea Sorbona din Paris.

Întors în ţară, se ocupă de reorganizarea statisticii economice din cadrul Institutului Central de Statistică. Este numit director al Direcţiei de import la Ministerul Economiei şi, în toată această perioadă, elaborează o serie de lucrări în domeniul statisticii, demografiei, economiei teoretice şi economiei naţionale. Este unul dintre colaboratorii colectivului de redacţie al Enciclopediei României.

Face studii postdoctorale la Londra şi la Harvard, iar în 1948, pentru a evita represiunile noului regim comunist, care l-ar fi pus să „plătească” pentru rolul avut în diplomaţie după cel de-al doilea război mondial (a fost secretar general al comisiei de mediere a armistiţiului dintre România şi ţările membre ale Aliaţilor, participând decisiv la apropierea punctelor de vedere ale părţilor implicate), fuge împreună cu familia în Turcia, de unde apoi emigrează în Statele Unite ale Americii.

Intră ca profesor la Harvard şi se dedică studiilor economice, publicând mai mult lucrări, recunoscute la nivel internaţional. Dincolo de conceptele economiei clasice, cercetează problemele ciclurilor de afaceri, problemele epistemologice ale ştiinţelor economice, problemele funcţiei de producţie, ale creşterii şi dezvoltării economice, ale termodinamicii, ale rarităţii economice, bioeconomia, evoluţia etc.
Consacrarea îi vine odată cu „Legea entropiei şi procesul economic” (The Entropic Law and the Economic Process), apărută în 1971 (versiunea în limba română a apărut în 1979), opera considerată o adevărată revoluţie în istoria gândirii ştiinţifice occidentale, care pune laolaltă, cu eleganţă şi în mod cu totul inedit, economia şi ecologia. 

În această lucrare esenţială, care fundamentează teoria bioeconomică, Roegen ridică problema mediului natural şi a energiei, inexistente până atunci în ecuaţia economică, concluzionând:

„Legea Entropiei însăşi apare drept cea mai economică dintre toate legile naturale”, iar raporturile dintre procesul economic şi legea entropiei „constituie baza economiei vieţii la toate nivelurile”.



Marele savant a fost un vizionar, iar contemporanii săi l-au socotit un om „ce trăieşte în viitor”. El a înţeles, încă de acum trei decenii, că omenirea se va îndrepta către un colaps inevitabil, dacă nu va înţelege că resursele sunt ireversibile, iar mediul nu va putea susţine o economie care ignoră natura şi legile sale.
A fost profesor emerit la Universitatea „Vanderbilt”, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Strasbourg, membru al mai multor academii din SUA şi din lume. În iunie 1990, Academia Română l-a ales membru de onoare. A fost unanim admirat pentru teoriile sale şi propus la premiul Nobel pentru economie, lipsindu-i însă susţinerea necesară pentru a obţine marele titlu.
 
S-a stins din viaţă pe 30 octombrie 1994, în America, la Nashville, Tennessee, dar – aşa cum şi-a dorit – cenuşa îi este adusă în România şi depusă în Cimitirul Bellu, în sectorul academicienilor.


Încă o dovadă a valorii studiilor sale este faptul că, după moartea sa, lucrările i-au fost continuate de economistul american Paul Samuelson, care a reuşit să obţină premiul Nobel în 1970.
 
Sursă foto: captură YouTube
 

Citește și:

#DobrogeaAcademică A treia ediţie a Şcolii de vară „Nicholas Georgescu-Roegen“, constănţeanul candidat la Premiul Nobel pentru economie (galerie foto)


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

482
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

725
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1035
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1157
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1204
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1090
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1032
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1255
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1324
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1994
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1548
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1675
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1233
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1315
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1015
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1177
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1183
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1580
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1774
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1650