Cronologia elicopterelor prabusite pe teritoriul Romaniei (2000 - 2010)

Un elicopter israelian de transport tip CH-53, care participa la exerciţiul comun aerian româno-israelian BLUE SKY 2010, a pierdut, ieri, legătura radio cu centrul de raportare control al exerciţiului aerian, iar, în jurul orei 17,45, echipele de căutare-salvare au localizat din aer, în zona Fundata - Zărneşti, judeţul Braşov, epava aparatului de zbor dat dispărut, informează un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale.

La 19 iunie 2008, un elicopter de tip IAR-316B Alouette al SRI a aterizat de urgenţă şi a fost cuprins de flăcări la baza Grădiştea, în judeţul Giurgiu. La bordul elicopterului se aflau doi membri ai echipajului şi un luptător antitero. Elicopterul executa un exerciţiu de pregătire. Aterizarea forţată a fost cauzată de o defecţiune tehnică. Elicopterul a fost avariat în totalitate, după ce a fost cuprins de flăcări.

Pe 7 noiembrie 2007, un accident aviatic s-a produs în localitatea argeşeană Ungheni, în care a fost implicat un elicopter militar IAR 330 Puma Socat. Elicopterul decolase de la Baza 90 Otopeni şi efectua un zbor de antrenament pe timp de noapte, fără muniţie la bord. Au murit trei militari.

În dimineaţa zilei de 19 octombrie 2007, un elicopter proprietate privată s-a prăbuşit la graniţa dintre judeţele Ialomiţa şi Brăila, între localităţile Giurgeşti şi Berceşti. Elicopterul s-a prăbuşit din cauza condiţiilor meteo nefavorabile (ceaţă), iar cele două persoane aflate la bordul său au decedat în urma impactului. Aparatul a luat foc în momentul prăbuşirii.

Pe 23 decembrie 2006, elicopterul EC 135 al SMURD Târgu Mureş, care avea la bord un pilot, un navigator şi un echipaj medical, în drum spre o intervenţie către Vatra Dornei, s-a prăbuşit în judeţul Bistriţa-Năsăud. Accidentul s-a soldat cu rănirea celor patru persoane aflate la bordul elicopterului. Raportul comisiei de anchetă a accidentului a relevat faptul că elicopterul a intrat într-o masă de aer ceţos, care a redus vizibilitatea la zero în toate direcţiile, echipajul fiind obligat să ia altitudine, în încercarea de a depăşi cea mai înaltă cotă din zonă. Elicopterul a aterizat forţat în zona Pasul Tihuţa, judeţul Bistriţa-Năsăud.

La 24 octombrie 2006, un accident aviatic s-a produs în Argeş, în timpul unui zbor de antrenament efectuat de un elicopter IAR 330 Puma de la Baza 90 Transport Aerian din Bucureşti. Elicopterul efectua un zbor de instrucţie şi nu avea armament sau muniţie la bord. Aparatul de zbor s-a prăbuşit în lacul de acumulare Goleşti din judeţul Argeş. Trei persoane şi-au pierdut viaţa.

Pe 7 iunie 2006, un elicopter s-a prăbuşit în localitatea gălăţeană Vârlezi, de la o înălţime de 40 de metri. Aparatul nu a mai răspuns comenzilor date de pilot şi în doar câteva minute s-a prăbuşit. Imediat după ce pilotul a reuşit să se strecoare din cabină, elicopterul a luat foc.

În data de 9 ianuarie 2006, un elicopter tip Eurocopter EC 135, aparţinând Unităţii Speciale de Aviaţie a MAI, s-a prăbuşit la 1,5 km de Aeroportul Moldova din Iaşi, în timpul efectuării unui zbor de verificare. Elicopterul a pierdut legătura cu turnul de control imediat după decolare. Deoarece în urma impactului la bordul elicopterului EC 135 nu a izbucnit niciun incendiu, cutia neagră nu a fost afectată. Cele patru persoane aflate la bord - doi piloţi, un medic şi un asistent medical din cadrul SMURD Iaşi - şi-au pierdut viaţa. Cei doi piloţi au fost avansaţi post-mortem de către ministrul Vasile Blaga.

Potrivit directorului Aeroportului Internaţional Iaşi, Mitică Rebegea, în dimineaţa în care s-a prăbuşit elicopterul EC 135 existau condiţii bune de zbor, vizibilitatea era de 5.000 de metri, temperatura de minus 3 grade Celsius şi vânt slab. Totuşi, la 14 martie 2006, concluziile anchetei au stabilit că accidentul de la Iaşi a fost provocat de vremea nefavorabilă, respectiv de lipsa de vizibilitate cauzată de ceaţă. Acesta a fost primul accident produs pe teritoriul României cu un elicopter EC B5 al companiei Eurocopter Germania. La 16 martie 2006, familia medicului decedat a contestat raportul anchetei desfăşurate de MAI, considerând că tragedia aviatică s-a produs din cauza unei erori de pilotaj şi nu din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

La 18 februarie 2005, un elicopter al unei societăţi de aviaţie utilitară din Petroşani s-a prăbuşit în zona Polatişte, la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Gorj, la 15 minute după decolare. Elicopterul MI2, de producţie rusească, era închiriat de o societate din Petroşani pentru activităţi de aviaţie utilitară, de la o firmă din Republica Moldova, acest model nefiind prevăzut cu cutie neagră. Două persoane, un paznic de vânătoare şi mecanicul de zbor, şi-au pierdut viaţa. Pilotul elicopterului şi un angajat al Ocolului Silvic Petroşani au fost grav răniţi.

La 29 ianuarie 2004, un elicopter IAR 316 B (Alouette) s-a prăbuşit în zona localităţii Poşta Câlnău din judeţul Buzău. Aeronava, care aparţinea Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene de la Boboc, executa o misiune de cercetare meteo în raionul de zbor al unităţii. Accidentul a avut drept cauză înrăutăţirea bruscă a condiţiilor meteorologice, determinată de formarea intermitentă şi deplasarea rapidă a bancurilor de ceaţă din zonă, ceea ce a generat scăderea vizibilităţii. Elicopterul a fost distrus complet în accident, iar cei trei membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa. Aparatul fusese fabricat în anul 1978 şi totaliza 5.246 de ore de zbor.

Pe 7 aprilie 2003, un elicopter IAR 330H, aparţinând bazei aeriene Mihail Kogălniceanu s-a prăbuşit pe raza localităţii Castelu din judeţul Constanţa. Aeronava efectua un zbor de instrucţie. Doi dintre membrii echipajului au decedat pe loc, iar cel de-al treilea, care a fost transportat iniţial la Spitalul Municipal Medgidia în stare gravă, şi-a pierdut şi el viaţa.

În 5 martie 2003, un elicopter de tip Alouette YAR 316 B, aparţinând Transgaz, dar fiind închiriat de SMURD Târgu Mureş, a decolat de pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi s-a prăbuşit în apropiere de satul Morişti, arondat comunei Cojocna. Elicopterul trebuia să transporte la Budapesta un copil nou-născut care necesita o operaţie pe cord. Aparatul de zbor fusese supus recent unei revizii tehnice. În accident au murit patru persoane, dintre care două cadre medicale SMURD şi doi piloţi. Familiile victimelor au fost despăgubite cu câte 100 de milioane de lei de Guvernul României. Victimele acestui tragic acccident au fost decorate post-mortem de preşedintele Ion Iliescu pentru înaltul profesionalism, umanismul şi spiritul de sacrificiu dovedite în numeroase acţiuni de salvare a vieţilor omeneşti.

În noaptea de 23 spre 24 iulie 2002, un grav accident aviatic a avut loc în apropierea aerodromului 'Gheorghe Bănciulescu' din Strejnic (jud. Prahova). Un elicopter civil de producţie rusească model K 26, care patrula deasupra conductelor de transport al produselor petrolifere aparţinând Petrotrans, s-a prăbuşit la scurt timp după decolarea de pe aerodromul din Strejnic, din cauza defectării unui motor. În urma impactului cu solul, mecanicul de bord şi-a pierdut viaţa pe loc, iar pilotul elicopterului şi un gardian public au fost răniţi. Elicopterul fusese închiriat de Petrotrans de la societatea constăţeană AIR ADRIA Tuzla şi ieşise din reparaţii capitale cu o lună înainte. Elicopterul efectua un zbor neautorizat, potrivit anchetatorilor. Aparatul a fost distrus în totalitate, prejudiciul fiind evaluat la aproximativ 80.000 de dolari.

La 17 august 2001, elicopterul militar IAR 330-PUMA SOCAT, aparţinând Bazei 61 Aeriene Titu, a fost grav avariat în timpul executării unui zbor de instrucţie în zona aeroportului Boteni. Cei trei membri ai echipajului au fost răniţi.

În vara anului 2000, un incident aviatic a avut loc pe un câmp din apropierea localităţii Sighişoara. Pilotul elicopterului, Nicolae Marian, a reuşit să aterizeze.

Cel mai recent accident aviatic petrecut pe teritoriul României a avut loc la data de 5 iulie 2010, când un avion Antonov 2 a luat foc la scurt timp după decolarea într-un zbor de antrenament cu paraşutişti. În urma evenimentului şi-au pierdut viaţa 12 persoane.

Sursa: agerpres