Stiri calde

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

Unul dintre cele mai importante aspecte ale revenirii Dobrogei în hotarele României, la data de 14 noiembrie 1878, este faptul că, prin cei 245 km de litoral românesc la Marea Neagră, țara noastră a recăpătat deschiderea la Oceanul Planetar, iar pentru Marina Militară Română a însemnat începutul dezvoltării segmentului maritim, în plus față de structurile fluviale, ale infanteriei marine sau ale aviației navale, informează Forțele Navale Române. 

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prima regiune a României care are o zi oficială (conform Legii nr. 230/2015), prin activități cu caracter militar și cultural, conform următorului program: miercuri, 14 noiembrie, începând cu ora 10.00, ceremonial militar și religios organizat la Monumentul Independenței din municipiul Tulcea, și expoziția de carte cu tema „140 de ani - Dobrogea noastră!”, la Cercul Militar din Mangalia, iar joi, 15 noiembrie, vernisajul expoziției de pictură cu tematică marină, intitulată „Tărâm dobrogean”, precum și lansarea cărții „Desculț prin rai” ambele fiind semnate de către doamna Luiza Cala.

După revenirea Dobrogei la Patria-mamă, dezvoltarea Marinei Militare Române s-a împletit cu destinele românești ale ținutului cuprins între Dunăre și Marea Neagră, parcurgând numeroase programe de dotare și de modernizare, adaptate la noile cerințe de apărare a litoralului maritim și a gurilor Dunării.

Prima navă militară maritimă, intrată în serviciul Marinei Militare Române în anul 1880, a fost canoniera „Grivița”, iar în anul 1881 a intrat în dotare prima navă-școală, botezată „Mircea”, un velier cu două catarge (tip Bric). De altfel, în perioada 1881-1912, au fost aplicate trei programe de dotare cu nave militare maritime și fluviale și au mai intrat în serviciu trei șalupe canoniere, un torpilor de baraj, două torpiloare, şalupe de poliţie, un crucişător, trei canoniere şi trei torpiloare fluviale, patru monitoare și opt vedete fluviale.

Crucişătorul a fost construit la Newcastle, Marea Britanie, și a fost lansat la apă la data de 13 decembrie 1887, fiind botezat „Elisabeta”. Acesta a efectuat, împreună cu bricul „Mircea”, numeroase marșuri de instrucţie în Marea Neagră şi în Marea Mediterana, reprezentând România, cu onoare, la diferite serbări nautice ale vremii.

Mai târziu, în anul 1896, Marina Militară Română a suferit o serie de modificări, conform Legii pentru organizarea Flotilei de Război, prin care a fost împărţită în două divizii: Divizia de Mare și Divizia de Dunăre
Doi ani mai târziu, în anul 1898, prin Legea de organizare a Marinei Militare, denumirea de Flotilă a fost înlocuită cu cea de Marina Militară, Comandamentul Marinei Militare a fost dislocat în garnizoana București, Divizia de Mare avea comandamentul în garnizoana Constanța, iar Divizia de Dunăre era dislocată în garnizoana Galați. Totodată, în premieră naţională, gradele ofiţerilor de marină au primit denumirile specifice acestei arme. Prin aceeași lege din anul 1898, portul Constanţa devenea principala bază navală a navelor maritime de război ale României, iar prin decizia Comandamentului Marinei din anul 1899, Școala de Marină şi Școala de Aplicaţie a Sublocotenenţilor de Marină au fost mutate de la Galaţi la Constanţa, în noul local de pe strada Traian nr. 53 (actualul sediu al Muzeului Marinei Române) sub denumirea „Şcolile Marinei”.

Aceste transformări și reorganizări importante al Marinei Militare Române, care au avut loc la numai 20 de ani de la revenirea Dobrogei la România, au impulsionat dezvoltarea socială și economică a orașului Constanța, dar și a Dobrogei. În plus, la cumpăna dintre secolele XIX și XX, prin eforturile lor, marinarii militari români au așezat România în rândul țărilor cu o tradiție îndelungată în domeniul hidrografiei maritime, prin realizarea primei hărți marine românești, pentru coasta vestică a Mării Negre, care a fost premiată cu medalia de aur la Expoziția universală de la Paris, din anul 1900,

În perioada 1912-1913, Marina Militară Română a participat la cel de-al Doilea Război Balcanic, navele militare ale Diviziei de Dunăre fiind implicate în diferite acțiuni de luptă, care pot fi considerate o avanpremieră pentru Marina Militară Română, ce urma să se confrunte cu situaţii de mult mai dificile în timpul Primului Război Mondial, în perioada 1916-1918. În prima conflagrație modială, marinarii militari români au îndeplinit misiuni diverse, precum atacul de la 14 august 1916 asupra flotei austro-ungare, în portul dunărean Rusciuk, misiuni de apărare a capului de pod de la Turtucaia şi de protecție a retragerii trupelor române din această zonă, precum şi susţinerea flancului drept al armatei de uscat din Dobrogea, sub focul artileriei germane. Referindu-se la modul în care Marina Militară Română a susţinut trupele de uscat, reuşind să înainteze sub tirul a şapte baterii grele germane, în amintirile sale, contraamiralul Negrescu spunea că „Zilele de urmărire a flancului stâng al armatei germane din Dobrogea şi zilele de la Rasova, vor forma pururea pagini de glorie, pentru mica dar brava şi neobosita Flotilă Română”.

În anul 1917, Marina Militară Română, în cooperare cu armata de uscat, a contribuit la apărarea frontului danubian, bombardând cu artileria navelor, bateriile inamice de la Tulcea, dar a depus eforturi semnificative şi pentru asigurarea transporturilor fluviale, între Galaţi şi gurile Dunării. În ultimul an de război, în anul 1918, Marina Militară a preluat una dintre cele mai dificile misiuni, respectiv deminarea Dunării și a apelor litorale de pe țărmul românesc al Mării Negre, pentru asigurarea securității navigației. Pentru aceste misiuni, România a cumpărat de la Franța, imediat după război, patru canoniere, pe care le-a botezat cu numele unor eroi marinari căzuți la datorie în Primul Război Mondial, una dintre aceste nave fiind canoniera „Locotenent-comandor Eugen Stihi”, care s-a aflat în serviciul Marinei Militare Române timp de 84 de ani, în perioada 1920-2004.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Evoluţia Dobrogei în statistici, de la finele sec. XIX şi până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Partea a II-a (1919-1930) (galerie foto)

19 Dec 2018 157

#citeşteDobrogea Constanţa în „Analele Dobrogei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

19 Dec 2018 280

#citeșteDobrogea „Acea cu totul aparte cântare a osiilor dobrogene“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

18 Dec 2018 377

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cotidianul ZIUA de Constanţa, iniţiatorul recunoaşterii, post-mortem, a istoricului Adrian V. Rădulescu ca cetăţean de onoare al judeţului Constanţa

18 Dec 2018 500

#citeşteDobrogea „O faptă culturală neobişnuită”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Dec 2018 446

#citeşteDobrogea Ziaristul Romulus Seişanu, de astăzi, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

13 Dec 2018 479

#citeşteDobrogea 12 decembrie 1878 - o dată istorică pentru Constanţa. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

12 Dec 2018 516

#citeşteDobrogea Comunități etnice stabilite în Dobrogea și la Medgidia. Tătarii (III) (galerie foto)

12 Dec 2018 745

Volume dedicate celebrării Dobrogei care vor face istorie „140 de ani de la unirea Dobrogei cu România” şi „Localităţi ale judeţului Constanţa la 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România”

12 Dec 2018 786

#CiteşteDobrogea Muzeu regional dobrogean, visul de acum un secol al academicianului Ion Simionescu. Lucrări din Bibilioteca virtuală ZIUA de Constanţa

11 Dec 2018 336

Trubadurii interbelici și legăturile lor cu Dobrogea - Artiști și reprezentații din anii 20-30 (II)

11 Dec 2018 1303

#citeşteDobrogea „Coranul Principelui Dimitrie Cantemir”. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

10 Dec 2018 506

Trubadurii interbelici și legăturile lor cu Dobrogea - Artiști și reprezentații din anii 20-30 (I) (galerie foto)

10 Dec 2018 1016

#citeşteDobrogea „Învățam câte 3-4 elevi pe o carte de citire sau aritmetică”. „Legenda satului Cotu Văii”, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa (IV)

08 Dec 2018 920

#citeșteDobrogea „Zidirea lumilor și a sufletului omului”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constața

07 Dec 2018 775

citeşteDobrogea „Legenda satului Cotu Văii”, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa (III)

07 Dec 2018 731

#citeșteDobrogea „Despre îngeri și diavoli”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

06 Dec 2018 473

#citeşteDobrogea Misteriosul manuscris găsit în rama unui tablou. „Legenda satului Cotu Văii”, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

06 Dec 2018 1116

#Dobrogeaetnică Ecouri la evenimentul „Etniile împreună pentru Dobrogea!”. Cotidianul ZIUA de Constanţa, felicitat de academicieni

06 Dec 2018 529

Poveştile pietrelor antice (IV) Vestigiile Dobrogei Romane (Nifon, Niculiţel - Sanctuarul Dianei Regina şi preoţii lui Iupiter Dolichenus)

05 Dec 2018 298

#citeșteDobrogea „Coasta de răsărit a Constanței”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Dec 2018 401

#CiteşteDobrogea Comunităţi etnice stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Tătarii (II) (galerie foto)

05 Dec 2018 1847

#citeşteDobrogea Misteriosul manuscris găsit în rama unui tablou. „Legenda satului Cotu Văii”, de astăzi, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

05 Dec 2018 1630

#citeşteDobrogea „Nedreptatea totdeauna se răsbună“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

04 Dec 2018 387

#citeşteDobrogea „Delfinul, zimbrul Mării Negre“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Dec 2018 849

Cel mai mare drapel din Dobrogea a fost înălțat aseară la Pavilionul Expozițional

01 Dec 2018 845

Poveştile pietrelor antice (II) Vestigiile Dobrogei Romane (Dorobanţu, Băltăgeşti, Gârliciu)

28 Nov 2018 915

#citeșteDobrogea 106 ani de la naşterea marelui matematician constănţean Nicolae N. Mihăileanu. Un mircist devenit efigie a unui concurs naţional

28 Nov 2018 657

Poveştile pietrelor antice (I) Vestigiile Dobrogei Romane (Seimeni)

27 Nov 2018 624

Dobrogea și românii dobrogeni în anul 1850

26 Nov 2018 621

#citeșteDobrogea „A-și face mendrele”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

26 Nov 2018 1118

La Centrul pentru tineret „Jean Constantin“ Elevi constănţeni, împreună cu profesorii lor, vor viziona documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“

24 Nov 2018 559

#Dobrogeaetnică Laudatio comandorul profesor Constantin (Bibi) Costăchescu (1909 - 1982)

24 Nov 2018 179

#Dobrogeaetnică Laudatio contraamiralul Horia Macellariu (1894 - 1989)

24 Nov 2018 155

#Dobrogeaetnică Laudatio Garabet Kumbetlian

24 Nov 2018 161

#Dobrogeaetnică Laudatio Ion Drugan (5 ianuarie 1925 - 10 decembrie 2013)

24 Nov 2018 176

#Dobrogeaetnică Laudatio Mehmet Niyazi (1878 - 1931)

24 Nov 2018 186

#Dobrogeaetnică Laudatio Mihai Irimia

24 Nov 2018 180

#Dobrogeaetnică Laudatio Simion Tavitian

24 Nov 2018 150

#Dobrogeaetnică Laudatio Vasile Canarache (1896-1969)

24 Nov 2018 179

#Dobrogeaetnică Laudatio Jean Ionescu (9 iunie 1928 - 16 ianuarie 1993)

24 Nov 2018 149

#Dobrogeaetnică Laudatio Preot Nicolae Paveliu

24 Nov 2018 181

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Dumitru Jeacă, prefectul Constanței

24 Nov 2018 230

#Dobrogeaetnică Mesajul președintelui CJC, Horia Țuțuianu

24 Nov 2018 217

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Decebal Făgădău, primarul Constanței

24 Nov 2018 165

#Dobrogeaetnică Liviu Lungu, arheolog, doctor în Istorie veche și scriitor - mesaj din partea Comunităţii Albaneze

24 Nov 2018 173

#Dobrogeaetnică Mesajul dr. Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România - filiala Constanța

24 Nov 2018 168

#Dobrogeaetnică Mesajul Ioanei Rădulescu, președintele Comunității „Edinstvo“ a bulgarilor din Dobrogea

24 Nov 2018 154

#Dobrogeaetnică Mesajul de bun venit al cotidianului ZIUA de Constanța

24 Nov 2018 168

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Sorin Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreilor din Constanța

24 Nov 2018 215