#citeste Dobrogea: Hristu Cândroveanu - un creator neobosit, dedicat cauzei etniei sale


La 5 februarie 1928, se năștea, în provincia transdunăreană, Hristu Cândroveanu.

Cel care avea să devină unul dintre cei mai proeminenţi intelectuali şi creatori români de sorginte aromână, critic literar, poet, prozator, traducător și publicist, Cândroveanu venea pe lume în comuna Babuc, judeţul Durostor.



A absolvit Facultatea de Filologie din București (1952) și a fost profesor de limba și literatura română în localități din județele Călărași și Prahova, apoi la Ploiești (1952-1969).
Debutul său ca scriitor a avut loc în 1973, cu volumul Poeme.

Hristu Cândroveanu a fost, în anii ‘80, redactor şi critic literar la revista „Tomis”, cea mai prestigioasă și longevivă publicație literară din Dobrogea.

Devotat luptător pentru apărarea şi afirmarea specificului etnolingvistic al congenerilor săi aromâni ca parte intrinsecă a poporului român, un militant onest şi foarte aplicat pentru promovarea valorilor ansamblului românităţii de pretutindeni (după cum îl evoca, la trecerea în neființă, în 9 decembrie 2013, profesorul Stoica Lascu), Hristu Cândroveanu a fost redactor-şef al periodicului „Livres roumains”, iar, după 1990, a creat şi condus revistele în aromână „Deşteptarea” şi „Dimândarea”, fiind de asemenea iniţiator, în 1992, al Fundaţiei Culturale Aromână „Dimândarea Părintească” şi preşedinte al Societăţii de Cultură Macedo-Române.

„În anii ’70-’80 ai secolului trecut, acest autentic om de cultură va iniţia retipărirea unor valori ale literaturii dialectale clasice, prin revalorificarea publică a lor în volumele cu mare ecou în epocă Antologie lirică aromână (1975), Antologie de proză aromână (1977) şi Un veac de poezie aromână (1985); după cum romanul Marea Serenităţii (două volume apărute în 1996) a developat disponibilităţi narative nebănuite la dânsul până atunci”, a precizat profesorul Stoica Lascu.

Iată mai jos lista cu operele reprezentative ale acestui neobosit creator, care și-a pus talentul și energia în slujba promovării culturii etniei sale:
  • Alfabet liric, București, Ed. Cartea românească, 1974
  • Printre poeți, 1983
  • Antologie de lirică aromână, Bucuresti, Ed. Univers, 1975
  • Antologie de proză aromână, Bucuresti, Ed. Univers, 1977
  • Poeți și poezie, București, Ed. Cartea românească, 1980
  • Printre poeți, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1983.
  • Ore de aur. Pe teme folclorice aromâne și nu numai, București, Ed. Ion Creangă, 1983.
  • Un veac de poezie aromână, (cu Kira Iorgoveanu), 1985
  • Trei balade armânești, (cu Ioan Cutova), Timișoara, Ed. Facla, 1985
  • Aromânii: ieri și azi, Craiova, Ed. Scrisul românesc, 1995
  • Marea serenității, București, Ed. Cartea românească, 2 vol., 1996
  • Cinci balade aromâne, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1996.
  • Parmithi di niadzadzua, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1997.
  • Gramatica aromână, Practica, (cu Ion Coteanu), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1998
  • Antologia poeziei străine în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2000.
  • Carte de vacanță pentru aromâni, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2001-2002.
  • Antologia poeziei române clasice și moderne în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2003.
  • Antologia poeziei române contemporane în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2004.
  • Abecedar român-aromân, (cu Eugenia Cândroveanu), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2004.
  • Caleidoscop aromân, 5 vol, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1998-2002
  • Despre aromâni, De vorbă cu Hristu Cândroveanu, (cu Emil Țîrcomnicu), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2006.
 
Sursa foto: rri.ro
 

Citește și:

Moment trist pentru comunitatea de aromâni
S-a stins din viaţă Hristu Cândroveanu

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

899
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

933
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1240
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1166
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1207
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1096
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1043
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1261
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1327
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2012
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1559
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1688
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1247
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1327
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1028
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1189
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1192
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1594
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1783
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1657