#citeșteDobrogea: 88 de ani de la nașterea fostului episcop vicar al Arhiepiscopiei Tomisului și Dunării de Jos, Epifanie Norocel

 
Pe 14 decembrie se împlinesc 88 de la nașterea arhiepiscopului Epifanie Norocel, fost episcop-vicar al Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos și Arhiepiscop al Buzăului și Vrancei. A plecat din această viață pe 7 ianuarie 2013.
 
Epifanie Norocel s-a născut pe 14 decembrie 1932 în comuna Mălini, judeţul Suceava, și a primit la botez numele Gavril. După absolvirea şcolii primare din satul natal, a urmat Seminariile Teologice de la Mănăstirile Neamţ şi Curtea de Argeş. Încă seminarist, s-a călugărit la Mănăstirea Neamţ, iar pe 25 mai 1953 a fost hirotonit ierodiacon. Absolvent al Academiilor Teologice din Sofia şi Zagorsk, a fost numit profesor şi ulterior director al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ. Pe 1 ianuarie 1957 a fost hirotonit ieromonah. Începutul anului 1971 îl găseşte stareţ al Mănăstirii Neamţ.
 
În anul 1975, patriarhul Justinian Marina propune şi Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române aprobă ridicarea Episcopiei Dunării de Jos la rangul de Arhiepiscopie, cu titulatura Arhiepiscopia Tomisului şi Dunării de Jos, care va avea reşedinţa pentru arhiepiscop la Galaţi, iar cea pentru episcop-vicar la Constanţa. Patriarhul Justinian a explicat propunerea sa prin faptul că istorica cetate a Tomisului are o importanţă deosebită pentru creştinismul românesc şi pentru Biserica Ortodoxă din Dobrogea.
 
Cu ocazia festivităţilor de proclamare a Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, pe 9 noiembrie 1975, Epifanie Norocel a fost hirotonit arhiereu în Catedrala din Constanţa, cu titulatura de „Tomitanul”, ocupând postul de vicar al acestei eparhii timp de şapte ani.
 
Pe 4 iulie 1982, Epifanie Norocel a fost instalat ca episcop titular la Episcopia Buzăului, iar pe 8 noiembrie 2009 a fost înălţat la rangul de Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei. A murit pe 7 ianuarie 2013 şi este înmormântat în Catedrala Arhiepiscopală din Buzău.
 
În anul 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înfiinţarea Arhiepiscopiei Tomisului, cu reşedinţa la Constanţa, prin dezlipirea de Arhiepiscopia Dunării de Jos. În cuprinsul eparhiei de la malul mării făceau de acum parte judeţele Constanţa şi Tulcea.
 
Din opera publicistică a arhiepiscopului Epifanie Norocel, amintim:
 
  • Organizarea Bisericii în secolul al V lea în urma hotărârilor Sinodului de la Calcedon, în Glasul Bisericii, an. XXI, 1962, nr. 3-4, 307—317.
  • Biserica Armeană, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLI, 1965, nr. 7-8, 374—390.
  • Patriarhia Bulgară din Târnovo între anii 1233—1393, în Studii Teologice, an. XVIII, 1966, nr. 3-4, 146—159.
  • Sfântul Eftimie, ultimul patriarh de Târnovo și legăturile lui cu Biserica românească, în Biserica Ortodoxa Romana, an. LXXXIV, 1966, nr. 5-6, 552—573.
  • Relațiile bisericești și culturale între Bisericile Ortodoxă Română și Bulgară în secolul al XIX-lea, în Biserica Ortodoxa Romana, an. LXXXV, 1967, nr. 9-10, 1006—1016.
  • Istoricul Bisericii georgiene și relațiile ei cu Biserica românească, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLIII, 1967, nr. 9-10, 577—592.
  • Mitropolitul Veniamin Costachii și tipografia din Iași, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLIII, 1967, nr. 1-2, 71-79.
  • 1600 de ani de la moartea martirică a Sfântului Sava Gotul, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLVIII, 1972, nr. 3-4, 146—158.
  • Egalitatea oamenilor în concepția Sfântului Vasile cel Mare, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLVIII, 1972, nr. 5-6, 355—366.
  • Creștinismul la români după Dimitrie Cantemir, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLIX, 1975, nr. 9-10, 618—625.
  • Continuitatea românească și creștină — noi contribuții, în Glasul Bisericii, an. XXXVIII, 1979, nr. 3-4, 320—338.
  • Învățătura Sfântului Vasile cel Mare despre folosirea bunurilor materiale, în Glasul Bisericii, an. XXXVIII, nr. 5-6, 1979, 469—478.
  • Viața bisericească la Tomis în secolele IV—VI, în Glasul Bisericii, an. XXXVIII, 1979, nr. 7-8, 807—824.
  • Sfântul Apostol Andrei în tradiția românilor mărturie a vechimii creștinismului și a continuității noastre pe aceste meleaguri, în Glasul Bisericii, an. XXXVIII, 1979, nr. 11-12, 1157—1174.
  • Figuri bisericești de luptători pentru cultura și unitatea neamului, în vol. Arhiepiscopia Tomisului și Dunării de Jos în trecut și astăzi, Galați, 1981, 127—143.
 
Sursă foto: Ionuț Druche
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 

Citește și:

#Dobrogea Digitală: Înființarea Episcopiei Ortodoxe Române din America
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

1186
Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

1092
#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

1725
#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

2098
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

1672
#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

1877
#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

1401
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război\

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război" și ziarul „Der Dobrudscha Bote"

1820
#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

2301
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

2924
#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

3265
#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

2564
#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

2139
Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

2446
Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

1539
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

1362
#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

1826
#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

1294
#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1543
#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

770