#citeșteDobrogea: Administrația locală a comunei urbane Medgidia în preajma declanșării celui de-al Doilea Război Mondial

 

 

Medgidia în 1938
 
Secretarul primăriei Spiru Somache absenta la 2 august 1938, fără a exercita atribuţiile de serviciu, timp de trei zile, pe motiv de boală, datorită frecventării mai multor cârciumi timp de 24 de ore. Acesta primea un avertisment şi reţinerea drepturilor salariale pe cinci zile. Măsura a fost adoptată de primarul Vasile Vasilescu, pe care îl regăsim în funcţie la 23 septembrie 1940.
 
În câteva luni sunt numiţi trei primari, lucru care demonstrează instabilitatea politică, nu numai la nivel local, dar şi la nivel naţional, în condiţiile instaurării regimului de autoritate monarhică, sau monarhia activă a regelui Carol al II-lea, iar după abdicarea acestuia a regimului condus de generalul Ion Antonescu.
           
 În şedinţa Consiliului local din 22 iulie 1938 ( dovadă fiind procesul verbal nr.28), se hotăra mutarea târgului săptămânal de vânzări şi cumpărări de vite, pe proprietatea comunei urbane, situată în partea de est, pe o suprafaţă ce însuma 8 ha.
Acest lucru demonstrează că tranzacţiile de vite, nu se mai desfăşurau în locaţia consacrată a târgului Panairului, situată în partea de nord a oraşului.

Din punct de vedere cultural, se constata deschiderea unui nou cămin cultural, cu sprijinul Fundaţiei regale „Principele Carol”. La Medgidia, exista un protopopiat, o judecătorie şi un serviciu sanitar subvenţionat de stat, în această perioadă.

Anul 1939, este un an la fel de agitat din punct de vedere politic ca şi precedentul, unde îl găsim primar pe Vasile Vasilescu, care punea în discuţie prin decizia nr.2 a Consiliului local, slaba funcţionare a Centralei electrice, propunând şi soluţii pentru remedierea acelei situaţii.

Primarul Vasile Vasilescu, fost profesor de istorie la Seminarul Musulman din Medgidia însoţit de Ioan Stoica, şef de birou al Primăriei, ing. Nicolae Constantin şi Anton Gamulea, perceptor fiscal, au inventariat bunurile Bisericii ortodoxe. Valoarea acesteia era de 2,5 milioane lei, fiind construită din piatră, cărămidă, beton şi fiind compusă din patru încăperi. Clopotniţa cimitirului ortodox, situată pe strada Română, data din 1908 şi era în inventarul Primăriei.     
 


 
Se impuneau preţuri pentru apa potabilă transportată de sacagii, în funcţie de distanţa parcursă şi dezinfectarea butoaielor periodic. Aceștia transportau apa în toate cartierele comunei urbane și potoleau setea localnicilor din zonele aride, lipsite de orice sursă de apă potabilă.

În acelaşi an îşi desfăşura activitatea de medic al comunei urbane, dr. Valentina Leu, iar judecător al comunei era Zamfir Coadă.

Primarul Vasile Vasilescu hotăra repararea halelor vechi şi a imobilelor de pe strada Panairului, pentru comerţ şi pentru un atelier de fierărie. Se dorea construirea unei noi cărămidării, licitaţia fiind obţinută de comerciantul Florea Petrescu. Erau aprobate sumele necesare achiziţionării unor alimente destinate celor aflaţi în pribegie, masa delegaţilor străini, achiziţionarea de materiale necesare Primăriei şi pentru recrutarea tinerilor din Plasa Medgidia, în condițiile declanșării războiului și a perspectivei de a intra în vâltoarea războiului. Băncile „Înfrăţirea” şi „Unirea” fuzionează  cu banca „Valul lui Traian” din Castelu, numindu-se în continuare, Banca Populară „Înfrăţirea” Medgidia, ce se bucura de sprijinul a 429 de membri. Înstabilitatea financiară crea mari probleme populației care nu avea încredere în instituțiile financiare, socotindu-le nesigure.

Putem conchide, prin a spune că în perioada interbelică oraşul s-a dezvoltat, au fost realizate o serie de investiţii, printre care Uzina electrică şi cea de apă, iar în perioadele tulburi pentru ţară şi-a adus contribuţia umană şi materială. Viaţa politică a oraşului a fost uneori agitată, existând dispute politice şi doctrinare. Membrii marcanţi ai urbei au făcut parte din organisme politice judeţene, au condus instituţii judeţene sau au reprezentat locuitorii oraşului în Parlament.
 
 
Bibliografie selectivă
 
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 4/1931-1942
 Idem, Dosar 2/1922-1949
Idem, Dosar 9/1938
***Enciclopedia României, vol.II, Bucureşti, 1938
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 11/1939
Idem, Dosar 4/1931-1942
Idem, Dosar 7/1935
Idem, Dosar 12/1939
Arhiva Primăriei Medgidia, Dosar 13/1940
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Gradele militarilor dobrogeni musulmani participanți la Primul Război Mondial