#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică


Localitatea Tekirghiol a fost locul căutat de cei suferinzi în perioada interbelică, fiind locul alinării sufrinţelor multor pacienţi care veneau să se bucure de efectele benefice ale apei sărate şi a nămolului în tratarea diferitelor afecţiuni.


Legenda vorbeşte de un anume Tekir, om cu stare, bogat, care în condiţii vitrege a devenit sărac şi singur, pierzându-i pe cei dragi. Singurul sprijin pe care îl avea era un cal alb bătrân şi costeliv, numit Belghir. Valea Muratanului le oferea hrană vara, iar iarna permitea vântului să şuiere ameninţător. După o discuţie plină de întrebări cu un hoge la fel de bătrân, animalul şi bătrânul Tekir se scăldau în lac şi îşi înmuiau oasele în nămolul fin. După un timp bătrânul cunoscu o revigorare a organismului, iar picioarele sale căpătaseră putere. Vestea s-a răspândit rapid, iar oamenii au venit să vadă minunea.



Localitatea se află la 18 km de oraşul Constanţa la o altitudine de 20 m faţă de nivelul mării. Apropierea de mare are efecte benefice, regeneratoare pentru cei suferinzi. Copiii bolnavi de rahitism şi anemi, precum şi adulţii surmenaţi şi cei care se confruntau cu debilitatea, se linişteau în apropierea lacului şi a mării.


Doctorul I.,N. Dona spunea despre Tekirghiol că “plaja e ferită de curenţi şi vântul nordic, prin faleza sa înaltă şi prin trei colţuri sau promontorii care îi formează, ca trei ziduri de apărare. Orientarea unei plaje faţă de vânturile dominante ale regiunii, importă foarte mult din punct de vedere climatoterapeutic”. Media vânturilor de mare se află la nivelul de 50%, vântul predominant fiind cel de Est şi de Est-Vest. Variaţia temperaturii de la o zi la alta este minimă.
Doctorul Al. Saabner-Tuduri considera că localitatea Tekirghiol era o staţiune climaterică maritimă.


Populaţia musulmană a locului considera lacul din localitate ca fiind “medicul nostru”. Ghiolul măsoară 1000 de hectare, având o formă neregulată. În dreptul sanatoriului Eforiei se afla o porţiune de nămol, situată la 12 metri de la margine. Mirosul eera puternic sulfuros. Culoarea nămolului variază de la gri la negru închis. Apa ghiolului are o salinitate de 55/397 ‰, (apa Mării Negre având doar 13,021‰), fiind bogată în brom, clor, sodiu, magneziu şi potasiu.
La adâncime apa este limpede şi lipsită de orice urmă de vegetaţie şi animale marine.
Lacul Tekirghiol rivaliza cu alte zone de tratament din Europa: Daxul, St. Amand, Franzens, Marien-Bad, Ischl. Pistjian, Teplitz, Acqui, Albano, Balaton-Füred şi limanurile din Rusia. Apa şi calităţile nămolului au fost atent studiate de cercetătorul francez P. Carnot, director în cadrul laboratorului de chimie al Şcolii de mine din Paris.


De pe urma calităţilor apei şi a nămălului aveau de câştigat şi locuitorii aşezării sau cei care aveau în proprietate diferite stabilimente. Se ofereau spre închiriere case particulare, un exemplu fiind avocatul G.C. Anastasiu, cu domiciliul în Constanţa, ce avea o proprietate pe bulevardul Ghica, aproape de farmacie, ce oferea spre închiriere o casă cu două camere, un restaurant şi două prăvălii. Acestea se închiriau în perioada 15 mai-15 septembrie.


Un medic renumit al staţiunii era doctorul balneolog Borgovan care avea cabinet în Hotelul Cernat-Cretzu, unul din renumitele hoteluir ale localităţii. Acesta consulta copii şi adulţi li oferea soluţii medicale şi scheme de tratament pentru cei suferinzi.


Putem conchide prin a spune că pe lângă faptul că zona era pitorească, aceasta asigura o anumită linişte interioară şi reprezenta locul ideal pentru tratarea diferitelor afecţiuni, atât la copii, cât şi la adulţi.


Surse bibliografice:
***Minorităţile naţionale din România. 1918-1925, coordonatori. Ioan Scurtu, Liviu Boar, Arhivele Statului din România, Bucureşti, 1995
Th. Ionescu, Constanţa şi Tekirghiolul. Ghid ilustrat. 1924, Institutul grafic "Albania", Constanţa
Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București




Plaja şi băile de soare de la Movilă-Tekirghiol
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Iubirea de teatru... „însăși viața lui”

#DobrogeaDigitală: Iubirea de teatru... „însăși viața lui”

356
#DobrogeaDigitală: In memoriam Aida Abagief – 85 de ani de la naștere

#DobrogeaDigitală: In memoriam Aida Abagief – 85 de ani de la naștere

381
#DobrogeaDigitală: Lista primăriilor ale căror fonduri și colecții pot fi cercetate la Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale

#DobrogeaDigitală: Lista primăriilor ale căror fonduri și colecții pot fi cercetate la Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale

1480
#citeșteDobrogea: Jean Tița Bibu - o minunată lecție de viață și un exemplu de caracter!

#citeșteDobrogea: Jean Tița Bibu - o minunată lecție de viață și un exemplu de caracter!

2464
#DobrogeaDigitală: „Doamne, binecuvântează ţara care păstrează, în sbuciumatele ei pagini de istorie, munca şi fapta înţeleptului Nicolae Iorga”

#DobrogeaDigitală: „Doamne, binecuvântează ţara care păstrează, în sbuciumatele ei pagini de istorie, munca şi fapta înţeleptului Nicolae Iorga”

2247
#DobrogeaDigitală: Despre „techir” și istoricul locului din care se extrage „nămolul pentru vindecarea reumatismelor”

#DobrogeaDigitală: Despre „techir” și istoricul locului din care se extrage „nămolul pentru vindecarea reumatismelor”

3691
#DobrogeaDigitală: Parohia Satu-Nou, comuna Oltina. Biserica veche își serbează hramul de Înălțare

#DobrogeaDigitală: Parohia Satu-Nou, comuna Oltina. Biserica veche își serbează hramul de Înălțare

2451
#citeșteDobrogea: În premieră despre creație, învățare și organizarea minții - Testamentul dr. Ștefan Odobleja pentru tineri

#citeșteDobrogea: În premieră despre creație, învățare și organizarea minții - Testamentul dr. Ștefan Odobleja pentru tineri

1980
#DobrogeaDigitală: Jeni Acterian, autoare și personaj fermecător, dintr-o lume dispărută sub tăvălugul istoriei

#DobrogeaDigitală: Jeni Acterian, autoare și personaj fermecător, dintr-o lume dispărută sub tăvălugul istoriei

1003
#DobrogeaDigitală: Jean Ionescu – înțelepciune și tact, în fața tuturor provocărilor

#DobrogeaDigitală: Jean Ionescu – înțelepciune și tact, în fața tuturor provocărilor

1240
#citeșteDobrogea: Localități din sudul Dobrogei la începutul secolului XX (I)

#citeșteDobrogea: Localități din sudul Dobrogei la începutul secolului XX (I)

1174
#DobrogeaDigitală: „Alergați cu mic, cu mare și închinați-vă”. Icoana Maicii Domnului „Prodromița” din Catedrala din Constanța

#DobrogeaDigitală: „Alergați cu mic, cu mare și închinați-vă”. Icoana Maicii Domnului „Prodromița” din Catedrala din Constanța

1499
#DobrogeaDigitală: Lista instituțiilor școlare ale căror fonduri și colecții pot fi cercetate la Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale

#DobrogeaDigitală: Lista instituțiilor școlare ale căror fonduri și colecții pot fi cercetate la Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale

1096
#DobrogeaDigitală: Paul Staicu, la aniversare - „Eu am venit la Constanţa să organizez o orchestră simfonică pentru că aici era nevoie de ea”

#DobrogeaDigitală: Paul Staicu, la aniversare - „Eu am venit la Constanţa să organizez o orchestră simfonică pentru că aici era nevoie de ea”

2097
#DobrogeaDigitala: „Visul lui Ioan Movilă s-a împlinit”. Cuvântul episcopului Gherontie la sfințirea bisericii din Eforie Sud

#DobrogeaDigitala: „Visul lui Ioan Movilă s-a împlinit”. Cuvântul episcopului Gherontie la sfințirea bisericii din Eforie Sud

2265
Iorghiana 150: Omagiu „Apostolului neamului”, la Colegiul Naţional de Arte din Constanța

Iorghiana 150: Omagiu „Apostolului neamului”, la Colegiul Naţional de Arte din Constanța

3119
#citeșteDobrogea: Zaharia Covacef - doamna de la Capidava

#citeșteDobrogea: Zaharia Covacef - doamna de la Capidava

2319
#DobrogeaDigitală: Muezel Geambec, „porte-bonheur”-ul Teatrului de Păpuși

#DobrogeaDigitală: Muezel Geambec, „porte-bonheur”-ul Teatrului de Păpuși

2012
Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Dobrogea – într-un Supliment al „României de la Mare”

Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Dobrogea – într-un Supliment al „României de la Mare”

2498
#DobrogeaDigitală: Lobby pentru un intelectual dobrogean „merituos, dar oropsit”

#DobrogeaDigitală: Lobby pentru un intelectual dobrogean „merituos, dar oropsit”

2123