#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

 
După momentul istoric al revenirii Dobrogei, în 1878, la patria-mamă, nu ușor a fost efortul de reconstruire aici a unui spațiu cultural românesc.
Inițiativele unor „luminători” cu vocaţie întemeietoare, conştienţi de valoarea legitimantă a culturii, au dus la crearea unor cercuri, fundații sau „asociațiuni”care aveau drept scop păstrarea vie a moștenirii culturale, emanciparea prin educaţie, înălţarea morală prin cultivarea spiritului, laolaltă cu promovarea şi consolidarea valorilor naționale.

Una dintre instituţiile cu astfel de scop civilizator în spaţiul danubiano-pontic a fost „Astra dobrogeană”, sora de la mare a „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român”.

Într-un articol din 16 ianuarie 1929 (D.J.25, nr.12, antologat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”) este comentată cu entuziasm inițiativa creării acestei „instituțiuni” menite să vegheze „candela culturală a vieţii româneşti”:
 

„Ideea înfiinţării unei asociaţiuni de propagandă culturală pe meleagurile provinciei transdanubiene este o necesitate imperioasă. S-a simţit şi aici nevoia unei instituţiuni culturale, apropiate de la aceea de la care şi-a împrumutat numele, unde să vegheze candela culturală a vieţii româneşti, căci cultivând limba naţională, istoria, obiceiurile, portul înseamnă să se pecetluiască vitalitatea românească.
E prea măreţ trecutul nostru pentru ca doinele şi istoria neamului acestuia să nu intereseze pe cei ce convieţuiesc cu noi şi respiră astăzi aerul mândru al libertăţii. Cei ce cunosc calităţile poporului şi cetăţenilor dobrogeni, urmărind cu perseverenţă pacea şi bunăvoirea dintre oameni, şi-a propus să înceapă lupta de unificare sufletească pe cale de psihologie. Astfel că, scopul acestei asociaţiuni, aşa cum principiul a fost anunţat şi hotărât de întemeietorul ei, este:
1. Ridicarea la acelaş unison de gândire şi simţire românească «tuturor celor ce locuiesc sub cerul Dobrogei».
2. Crearea unei mari şcoli cu tabere şi câmpuri organizate pentru educaţie fizică.
Această asociaţiune, dezbrăcată complet de dorinţa unui profit material sau moral personal, îşi propune a organiza toate centrele populate, focare de cultură şi înălţare sufletească de care este atât de doritoare populaţia satelor. Un sfat bun asupra felului cum trebuie să ne iubim între noi, cum să cinstim memoria părinţilor şi strămoşilor şi celor ce s-au jertfit pentru liniştea noastră, un sfat bun despre felul cum trebuie să ne creştem copiii şi să ne păstrăm gospodăria şi avutul - despre trăinicia menţinerii credinţei strămoşeşti şi datoria fiecărui cetăţean ce expriă aerul acestei binecuvântate ţări, de a-şi adora pe Rege şi conducătorii ei, iată activitatea ce-şi propune să desfăşoare «Astra Dobrogeană».

 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF  

Pe măsură ce posibilităţile vor permite, «Astra Dobrogeană» îşi propune a se ocupa de fiii şi fiicele membrilor ei, ajutându-i din fondurile asociaţiunei, pentru dobândirea carierei către care dovedesc aptitudini, căutând a-şi construi localuri proprii, în care ei îşi vor găsi atât posibilităţi de trai cât şi profesorii necesari instruirii lor; iar pentru reculegerea sufletească şi pentru odihna trupului, fiecare sat va avea bibliotecă şi un local unde se vor aranja serbări cu program artistic„ muzică, cinematograf, etc. Astfel că, «Astra Dobrogeană» vine astăzi să satisfacă una din cerinţele cele mai accentuate ale unei ţări întregite cum suntem noi, unificarea sufletească a păturei cetăţeneşti şi care nu se poate face decât cu minunile culturii. În legia culturii, cetăţenii, indiferent de origine şi confesiune. cunoscând adevărul, cunoscând lumina, învaţă a se iubi, respecta şi sprijini.
Drepturile şi îndatoririle fiilor unei ţări se obţin scormonind trecutul ei, care ascund imensa comoară a virtuţilor lăsate moştenire nouă. În Dobrogea noastră, nu este colţişor nescăldat cu sânge, nu este monument care să nu preamărească trecutul. Aceste comori ale neamului nostru vor fi cercetate şi împărtăşite populaţiei, de către «Astra Dobrogeană», indiferent de neam şi credinţă. lată scopul care a dat creaţiune acestei binevenite asociaţiuni.”

 

#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: cctb.ro

Citește și:
 
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „De la gazetăria de căpătuială până la cea de principiu e o distanţă ca de la vierme la un astru”  

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

1860
Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

1636
#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

2276
#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

2376
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

1683
#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

1882
#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

1405
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război\

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război" și ziarul „Der Dobrudscha Bote"

1824
#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

2313
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

2931
#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

3273
#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

2567
#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

2314
Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

2459
Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

1547
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

1371
#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

1833
#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

1299
#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1546
#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

773