#DobrogeaDigitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

 
După momentul istoric al revenirii Dobrogei, în 1878, la patria-mamă, nu ușor a fost efortul de reconstruire aici a unui spațiu cultural românesc.
Inițiativele unor „luminători” cu vocaţie întemeietoare, conştienţi de valoarea legitimantă a culturii, au dus la crearea unor cercuri, fundații sau „asociațiuni”care aveau drept scop păstrarea vie a moștenirii culturale, emanciparea prin educaţie, înălţarea morală prin cultivarea spiritului, laolaltă cu promovarea şi consolidarea valorilor naționale.

Una dintre instituţiile cu astfel de scop civilizator în spaţiul danubiano-pontic a fost „Astra dobrogeană”, sora de la mare a „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român”.

Într-un articol din 16 ianuarie 1929 (D.J.25, nr.12, antologat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”) este comentată cu entuziasm inițiativa creării acestei „instituțiuni” menite să vegheze „candela culturală a vieţii româneşti”:
 

„Ideea înfiinţării unei asociaţiuni de propagandă culturală pe meleagurile provinciei transdanubiene este o necesitate imperioasă. S-a simţit şi aici nevoia unei instituţiuni culturale, apropiate de la aceea de la care şi-a împrumutat numele, unde să vegheze candela culturală a vieţii româneşti, căci cultivând limba naţională, istoria, obiceiurile, portul înseamnă să se pecetluiască vitalitatea românească.
E prea măreţ trecutul nostru pentru ca doinele şi istoria neamului acestuia să nu intereseze pe cei ce convieţuiesc cu noi şi respiră astăzi aerul mândru al libertăţii. Cei ce cunosc calităţile poporului şi cetăţenilor dobrogeni, urmărind cu perseverenţă pacea şi bunăvoirea dintre oameni, şi-a propus să înceapă lupta de unificare sufletească pe cale de psihologie. Astfel că, scopul acestei asociaţiuni, aşa cum principiul a fost anunţat şi hotărât de întemeietorul ei, este:
1. Ridicarea la acelaş unison de gândire şi simţire românească «tuturor celor ce locuiesc sub cerul Dobrogei».
2. Crearea unei mari şcoli cu tabere şi câmpuri organizate pentru educaţie fizică.
Această asociaţiune, dezbrăcată complet de dorinţa unui profit material sau moral personal, îşi propune a organiza toate centrele populate, focare de cultură şi înălţare sufletească de care este atât de doritoare populaţia satelor. Un sfat bun asupra felului cum trebuie să ne iubim între noi, cum să cinstim memoria părinţilor şi strămoşilor şi celor ce s-au jertfit pentru liniştea noastră, un sfat bun despre felul cum trebuie să ne creştem copiii şi să ne păstrăm gospodăria şi avutul - despre trăinicia menţinerii credinţei strămoşeşti şi datoria fiecărui cetăţean ce expriă aerul acestei binecuvântate ţări, de a-şi adora pe Rege şi conducătorii ei, iată activitatea ce-şi propune să desfăşoare «Astra Dobrogeană».

 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF  

Pe măsură ce posibilităţile vor permite, «Astra Dobrogeană» îşi propune a se ocupa de fiii şi fiicele membrilor ei, ajutându-i din fondurile asociaţiunei, pentru dobândirea carierei către care dovedesc aptitudini, căutând a-şi construi localuri proprii, în care ei îşi vor găsi atât posibilităţi de trai cât şi profesorii necesari instruirii lor; iar pentru reculegerea sufletească şi pentru odihna trupului, fiecare sat va avea bibliotecă şi un local unde se vor aranja serbări cu program artistic„ muzică, cinematograf, etc. Astfel că, «Astra Dobrogeană» vine astăzi să satisfacă una din cerinţele cele mai accentuate ale unei ţări întregite cum suntem noi, unificarea sufletească a păturei cetăţeneşti şi care nu se poate face decât cu minunile culturii. În legia culturii, cetăţenii, indiferent de origine şi confesiune. cunoscând adevărul, cunoscând lumina, învaţă a se iubi, respecta şi sprijini.
Drepturile şi îndatoririle fiilor unei ţări se obţin scormonind trecutul ei, care ascund imensa comoară a virtuţilor lăsate moştenire nouă. În Dobrogea noastră, nu este colţişor nescăldat cu sânge, nu este monument care să nu preamărească trecutul. Aceste comori ale neamului nostru vor fi cercetate şi împărtăşite populaţiei, de către «Astra Dobrogeană», indiferent de neam şi credinţă. lată scopul care a dat creaţiune acestei binevenite asociaţiuni.”

 

#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: cctb.ro

Citește și:
 
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „De la gazetăria de căpătuială până la cea de principiu e o distanţă ca de la vierme la un astru”  

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

942
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1116
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1545
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1532
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1483
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1446
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1201
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1255
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1145
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1085
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1300
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1369
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2047
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1590
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1720
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1274
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1353
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1051
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1218
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1213