#Dobrogea Digitală: Dobrogea, „adevărata Mesopotamie românească”


Pe 21 ianuarie 1885, se năștea la București savantul George Vâlsan, primul doctor în geografie din România, care devenea membru al Academiei Române la doar 35 de ani.
Geograf, etnograf, profesor și scriitor, George Vâlsan a studiat la universităţile din Bucureşti, Berlin şi Paris, unde i-a avut maeştri pe Titu Maiorescu, pe Simion Mehedinţi, pe Emmanuel de Martonne, iar apoi s-a afirmat el însuși ca dascăl de prestigiu la universităţile din Iaşi, Cluj şi Bucureşti, fiind singurul geograf care a predat la toate cele trei mari universităţi ale ţării.



Și-a iubit cu pasiune meseria și a cultivat în studenții săi dragostea de cunoaștere, patriotismul, atașamentul față de natură și față de valorile perene ale omenirii.

„Pământul e ţărâna pe care o călcăm, dar e şi ce se ascunde dedesubt, e forma sub care se înfăţişează (munte, vale, şes), e apa care îl udă, îl acoperă, îl pătrunde (deci e râu, lac, mare, apă subterană), mai e aerul care îl învăluie, care îi împrumută lumină şi umbră, culori mângâioase sau violente, nori şi ploaie, vânt, furtună sau viscol. Mai e vegetaţia care îl îmbracă atât de splendid şi de variat. Mai sunt vieţuitoarele care îl animează, de la turmele care pasc pajiştile, până la peştii care populează apele şi, în sfârşit, mai e omul care îl stăpâneşte şi se bucură de toate darurile acestui pământ.”, nota el în „Geografia fizică”.

A lăsat o operă monumentală, nu atât prin vastitate, cât prin varietatea preocupărilor sale și conținutul științific care și-a păstrat actualitatea și azi, după mai bine de opt decenii de la dispariția prematură a savantului.

Într-o emisiune radio, transmisă în 1932, George Vâlsan afirma, în preambul la o descriere a Bălților Dunării, despre vremelnicia omului:
„Și când încerci să pricepi nu numai viața ta, ca individ, nici numai viața ta ca membru al societății umane, ci întreaga viață a pământului, în care omul, cu toate manifestările sale, nu e decât un minuscul component, atunci îți dai seama că necazurile noastre de azi sunt ca umbra norilor pe fața muntelui, trecătoare și fără urme” (http://www.radio-arhive.ro/).
Este considerat unul din precursorii etnografiei moderne, graţie operelor sale cu un caracter teoretico-metodologic, precum și activității privind orientarea cercetării etnografice în teren, dar și în muzee.

George Vîlsan și-a legat destinul de Dobrogea (pe care o considera „adevărata Mesopotamie românească”) prin incursiunile sale de cercetare în provincia transdunăreană, precum și prin mentoratul acordat altui celebru dobrogean, stins prematur, la doar 24 de ani, bibliograful Stan Greavu-Dunăre.

George Vâlsan a conceput geografia ca o ştiinţă a marilor ansambluri teritoriale, privite în întregul lor, prin integrarea elementelor componente în unitatea din care fac parte. Teza sa de doctorat, „Câmpia Română” (1915), lucrare fundamentală a literaturii geografice româneşti, este primul studiu al unei mari unităţi geografice, în bună măsură actual şi azi. Prin această lucrare el a pus, în acelaşi timp cu Constantin Brătescu, bazele geomorfologiei moderne în România.
Savant de reputaţie mondială, George Vâlsan a reprezentat România în numeroase congrese internaţionale de geografie, evocând peste tot în lume frumusețea și bogăția naturală a țării în care s-a născut.

A publicat peste 180 de studii, lucrări de specialitate şi manuale universitare, manifestând preocupări în domeniul geografiei fizice, geomorfologiei, etnografiei, toponimiei, biogeografiei, geografiei umane, în domeniul terminologiei geografiei etc. A descoperit şi publicat originalul hărţii Moldovei întocmită de Cantemir şi care însoţea Descrierea Moldovei.
A colaborat cu poezii, nuvele şi schiţe la revistele Semănătorul şi Convorbiri literare, care au fost publicate în volumele Povestea unei tinereţi şi Grădina părăsită.
 
S-a stins, la doar 50 de ani, pe 6 august 1935, la Eforie Sud.
 
Sursa foto: mnir.ro
 

Citește și:

#citeşteDobrogea: „Cine cunoaşte Dobrogea o iubeşte pentru totdeauna!” George Vâlsan - 135 de ani de la naştere
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Digitală: Lică Gherghilescu schimbă prefixul. Despre debut și numirea sa ca director al teatrului pe care l-a înființat

#Dobrogea Digitală: Lică Gherghilescu schimbă prefixul. Despre debut și numirea sa ca director al teatrului pe care l-a înființat

1573
#Dobrogea Digitală: Predarea istoriei religiei în școli: „Cunoştinţele să rămână pe planul al doilea”

#Dobrogea Digitală: Predarea istoriei religiei în școli: „Cunoştinţele să rămână pe planul al doilea”

1218
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XIII) Pâine pe cartelă, problemele Primăriei și reducerea lefurilor - ianuarie 1919

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XIII) Pâine pe cartelă, problemele Primăriei și reducerea lefurilor - ianuarie 1919

1042
#Dobrogea Digitală: „Pentru o bibliotecă dobrogeană”

#Dobrogea Digitală: „Pentru o bibliotecă dobrogeană”

1935
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XII) Primele probleme ale administrației românești - decembrie 1918

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XII) Primele probleme ale administrației românești - decembrie 1918

1712
#Dobrogea Digitală: „Cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta ţara mâine”

#Dobrogea Digitală: „Cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta ţara mâine”

1571
#citeșteDobrogea: In Memoriam Jean Badea. Astăzi ar fi împlinit 85 de ani

#citeșteDobrogea: In Memoriam Jean Badea. Astăzi ar fi împlinit 85 de ani

1868
#Dobrogea Digitală: Milionari din... pește

#Dobrogea Digitală: Milionari din... pește

1297
#Dobrogea Digitală: „A face o carte e un act de foarte mare răspundere”

#Dobrogea Digitală: „A face o carte e un act de foarte mare răspundere”

1095
#citeșteDobrogea: Presa constănțeană și tipografiile  la începutul secolului trecut

#citeșteDobrogea: Presa constănțeană și tipografiile la începutul secolului trecut

611
#Dobrogea Digitală: Nicolae Gostar, arheologul ardelean îndrăgostit de Dobrogea

#Dobrogea Digitală: Nicolae Gostar, arheologul ardelean îndrăgostit de Dobrogea

1237
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XI) Sfârșitul coșmarului

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XI) Sfârșitul coșmarului

1540
#Dobrogea Digitală: „Una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă...”

#Dobrogea Digitală: „Una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă...”

1174
#citeșteDobrogea: La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială

#citeșteDobrogea: La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială

1090
#Dobrogea Digitală: O scrisoare-mărțișor și o cafea „bine crescută”

#Dobrogea Digitală: O scrisoare-mărțișor și o cafea „bine crescută”

1106
#Dobrogea Digitală: „Dacă omul ar înțelege glasul pietrelor...”

#Dobrogea Digitală: „Dacă omul ar înțelege glasul pietrelor...”

1119
#Dobrogea Digitală: Protestul Episcopiei Tomisului la Concordatul României cu Vaticanul din 1927

#Dobrogea Digitală: Protestul Episcopiei Tomisului la Concordatul României cu Vaticanul din 1927

1221
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

2143
Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

1746
#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

2474