#Dobrogea Digitală: Dobrogea, „adevărata Mesopotamie românească”


Pe 21 ianuarie 1885, se năștea la București savantul George Vâlsan, primul doctor în geografie din România, care devenea membru al Academiei Române la doar 35 de ani.
Geograf, etnograf, profesor și scriitor, George Vâlsan a studiat la universităţile din Bucureşti, Berlin şi Paris, unde i-a avut maeştri pe Titu Maiorescu, pe Simion Mehedinţi, pe Emmanuel de Martonne, iar apoi s-a afirmat el însuși ca dascăl de prestigiu la universităţile din Iaşi, Cluj şi Bucureşti, fiind singurul geograf care a predat la toate cele trei mari universităţi ale ţării.



Și-a iubit cu pasiune meseria și a cultivat în studenții săi dragostea de cunoaștere, patriotismul, atașamentul față de natură și față de valorile perene ale omenirii.

„Pământul e ţărâna pe care o călcăm, dar e şi ce se ascunde dedesubt, e forma sub care se înfăţişează (munte, vale, şes), e apa care îl udă, îl acoperă, îl pătrunde (deci e râu, lac, mare, apă subterană), mai e aerul care îl învăluie, care îi împrumută lumină şi umbră, culori mângâioase sau violente, nori şi ploaie, vânt, furtună sau viscol. Mai e vegetaţia care îl îmbracă atât de splendid şi de variat. Mai sunt vieţuitoarele care îl animează, de la turmele care pasc pajiştile, până la peştii care populează apele şi, în sfârşit, mai e omul care îl stăpâneşte şi se bucură de toate darurile acestui pământ.”, nota el în „Geografia fizică”.

A lăsat o operă monumentală, nu atât prin vastitate, cât prin varietatea preocupărilor sale și conținutul științific care și-a păstrat actualitatea și azi, după mai bine de opt decenii de la dispariția prematură a savantului.

Într-o emisiune radio, transmisă în 1932, George Vâlsan afirma, în preambul la o descriere a Bălților Dunării, despre vremelnicia omului:
„Și când încerci să pricepi nu numai viața ta, ca individ, nici numai viața ta ca membru al societății umane, ci întreaga viață a pământului, în care omul, cu toate manifestările sale, nu e decât un minuscul component, atunci îți dai seama că necazurile noastre de azi sunt ca umbra norilor pe fața muntelui, trecătoare și fără urme” (http://www.radio-arhive.ro/).
Este considerat unul din precursorii etnografiei moderne, graţie operelor sale cu un caracter teoretico-metodologic, precum și activității privind orientarea cercetării etnografice în teren, dar și în muzee.

George Vîlsan și-a legat destinul de Dobrogea (pe care o considera „adevărata Mesopotamie românească”) prin incursiunile sale de cercetare în provincia transdunăreană, precum și prin mentoratul acordat altui celebru dobrogean, stins prematur, la doar 24 de ani, bibliograful Stan Greavu-Dunăre.

George Vâlsan a conceput geografia ca o ştiinţă a marilor ansambluri teritoriale, privite în întregul lor, prin integrarea elementelor componente în unitatea din care fac parte. Teza sa de doctorat, „Câmpia Română” (1915), lucrare fundamentală a literaturii geografice româneşti, este primul studiu al unei mari unităţi geografice, în bună măsură actual şi azi. Prin această lucrare el a pus, în acelaşi timp cu Constantin Brătescu, bazele geomorfologiei moderne în România.
Savant de reputaţie mondială, George Vâlsan a reprezentat România în numeroase congrese internaţionale de geografie, evocând peste tot în lume frumusețea și bogăția naturală a țării în care s-a născut.

A publicat peste 180 de studii, lucrări de specialitate şi manuale universitare, manifestând preocupări în domeniul geografiei fizice, geomorfologiei, etnografiei, toponimiei, biogeografiei, geografiei umane, în domeniul terminologiei geografiei etc. A descoperit şi publicat originalul hărţii Moldovei întocmită de Cantemir şi care însoţea Descrierea Moldovei.
A colaborat cu poezii, nuvele şi schiţe la revistele Semănătorul şi Convorbiri literare, care au fost publicate în volumele Povestea unei tinereţi şi Grădina părăsită.
 
S-a stins, la doar 50 de ani, pe 6 august 1935, la Eforie Sud.
 
Sursa foto: mnir.ro
 

Citește și:

#citeşteDobrogea: „Cine cunoaşte Dobrogea o iubeşte pentru totdeauna!” George Vâlsan - 135 de ani de la naştere
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

1863
Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

1639
#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

2279
#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

2376
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

1683
#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

1882
#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

1405
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război\

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război" și ziarul „Der Dobrudscha Bote"

1824
#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

2313
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

2931
#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

3273
#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

2567
#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

2316
Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

2459
Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

1547
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

1371
#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

1833
#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

1299
#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1546
#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

773