#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța


Pe 17 octombrie 1925, în Biserica „Sfântul Gheorghe” din Constanța lua naștere Ateneul Popular „Sfântul Gheorghe”, la inițiativa preotului paroh Nicolae Paveliu. A fost prima instituţie culturală de acest gen din oraş, în cadrul căreia a fost înfiinţată „o frumoasă bibliotecă”, cunoscută ca Biblioteca populară a Ateneului „Sfântul Gheorghe”.



Personalitate locală de seamă, distins post-mortem de cotidianul Ziua ZIUA de Constanța cu distincția „Meritul Dobrogean“, însoțită de medalia „Colonel Marin Ionescu Dobrogianu, preotul Nicolae Paveliu este ctitorul bisericilor „Adormirea Maicii Domnului I” și „Sfântul Gheorghe” din Constanța, ambele, azi, monumente istorice.


După finalizarea lucrărilor la Biserica „Sfântul Gheorghe”, îngreunate de perioada primului război mondial, preotul Paveliu și-a îndreptat atenția către zidirea sufletească a enoriașilor săi, având dorința de a veni în întâmpinarea acestora cu o „armă” nouă: „Lumină prin cultură”.


Abia după un an și jumătate de la înființarea ateneului, preotul Paveliu, sprijinit de autoritățile locale, a reușit să găsească un local propriu pentru acesta, sediu inaugurat în luna ianuarie a anului 1927.


Bilanțul funcționării ateneului până la mutarea în noua casă, este unul destul de impresionant: a organizat 14 șezători culturale, iar numărul documentelor de bibliotecă era de 3000 de volume şi 1000 de reviste „de toate nuanţele, româneşti şi străine”, reuşind să împrumute cititorilor peste 10.000 de publicaţii. Pe lângă părintele Nicolae Paveliu, la ateneu mai îndeplineau funcţia de bibliotecar câţiva elevi ai Liceului „Mircea cel Bătrân”.
 

„Ateneul se prezintă într-o treime în trei feţe: Lumină, Cultură, Naţionalism”


Date despre inaugurarea ateneului în noua clădire, la începutul anului 1927, aflăm din revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 1-2, anul IV, ianuarie-februarie, 1927:
 

Într-o atmosferă cu adevărat culturală, Duminica trecută, după slujba de la biserica Sfântul Gheorghe din cartier, credincioşii s-au îndreptat în corpore pe strada Bălcescu (n.r. aflată în imediata apropiere a bisericii și a celor două școli de băieți și fete), pentru a asista, în unire cu poporul adunat acolo, la inaugurarea propriului nou local al Ateneului Popular Sf. Gheorghe, care, înfiinţat anul trecut de Sf. Sa parohul respectiv, părintele Nicolae Paveliu, secretarul eparhiei Tomisului şi confesor al garnizoanei locale, pășind din zi în zi spre laudă prin strădania nobilului înfiinţător, a ajuns astăzi să facă o fală oraşului, nu prin pomposul titlu ce poartă, dar prin admirabila activitate ce a desfăşurat. (...) În faţa poporului - tineret şi bătrân - pentru care sălile erau neîncăpătoare, însuşi preşedintele Ateneului, preotul paroh Paveliu, a oficiat cuvenita sfeştanie - după ce, mai întâiu, asistența a fost salutată de acordurile superbe ale orchestrei Bazei Navale, prin imnul Ateneului, executat sub conducerea maestrului d. Iulius.


A urmat după aceea punctul al doilea din program, pe care-l deţinea absolut meritata conferinţă a distinsului profesor dl Grigore Roşu, care, prin pilduitoare cuvinte „moldoveneşti", a găsit că Ateneul Popular Sfântul Gheorghe se prezintă într-o treime în trei feţe: Lumină, Cultură, Naţionalism. Ilustrând în culori pe care numai d. profesor Roşu se pricepe să le aştearnă, în aşa stil la astfel de ocaziuni, însemnătatea celor „trei feţe”, d-sa încheie urând viaţă Ateneului şi felicitând pe tineretul care pulsează în jurul operei părintelui Paveliu. Cu „Ave Maria" executat tot de orchestra bazei navale, s-ar fi terminat solemnitatea. A urmat însă cuvântul S. Sale preotului Paveliu.”

 

Printre ctitorii ateneului, trei foști primari ai Constanței: Virgil Andronescu, dr. Mărgărit și Alex Pilescu

Parcursul profesional al preotului Paveliu în Constanța a fost unul pe cât de greu, pe atât de plin de rezultate. După ce ani de zile s-a ocupat de construcția celei de-a doua biserici ortodoxe românești din Constanța, biserica „Adormirea Maicii Domnului I”, preotul Paveliu nu a fost numit la conducerea ctitoriei sale, deoarece nu avea studii superioare în teologie. Acest fapt nu l-a descurajat însă, ci, l-a motivat să ridice și biserica „Sfântul Gheorghe”, unde, într-un final, meritele i-au fost apreciate pe deplin și a fost numit preot paroh. În această nouă calitate, activitatea lui avea să crească și în domeniul cultural, prin semnarea unor articole în revista „Tomis” și ziarele locale, prin numirea lui în calitatea de consilier cultural al episcopiei, dar și prin înființarea Ateneului Popular „Sfântul Gheorghe”, despre care amintește în cuvântul de la inaugurarea noului sediu:


 

Onorată asistență, Se va fi întrebat desigur, lumea intelectuală mai ales, de la noi, şi cu drept cuvânt: Ce cauză? ce interes m-a făcut ca aci, în cartierul acesta nou, alăturea de biserică şi de şcoală mai ales, să caut să dau fiinţă Ateneului care azi îşi inaugurează propriul local? Spre explicare mă servesc de un pasaj al d-lui căpitan Niculae Ştefan, preşedintele invalizilor de război, care, în coloanele ziarului „Dobrogea Jună” cu data de 5 Decembrie, zice:


<>


Eu mărturisesc că încă de acum 2 ani frământat de ideea stăvilirii dezorientării morale (...) Am apelat la tineretul studios din toate şcolile locale, care tineret în mod demn răspunzând apelului meu, cu ei împreună în ziua de 17 Octombrie 1925 am pus bazele acestui Ateneu şi acestei biblioteci. Odată bazele puse prin ajutorul material dat de Prea stimaţi d-ni: Virgil Andronescu, fost primar; Dr. Mărgărit. fost primar, Dr. Alex Pilescu, de asemenea fost primar, d. Vasile Sassu, deputat şi fost ministru, cum şi de d-l Andrei Popovici prefectul actual al judeţului, de asemenea de ajutorul moral dat de d-nii Ion Borcea, Dimitrie Codru, Inginer Jean Stoenescu Dunăre, Dr. P. Stoenescu, Comandor Aurel Negulescu, Pr. Ion C. Popescu, Pr. Sf. S. D. D. Gherontie, Ateneul a ţinut un ciclu de 14 şezători, având pe d-nii citaţi mai sus ca și conferenţiari, şezătorile ţinându-le în vasta sală a Casei Ostăşeşti, pusă cu multă bună voinţă la dispoziţia Ateneului de d-l Comandant al Diviziei.”



În noul sediu, unde revistele erau etalate pe mese, înlesnind astfel accesul publicului la colecţii, în vara anului 1927 biblioteca era asiduu frecventată, sălile erau pline, iar cititorii erau de diverse categorii, lucrători, funcţionari şi chiar turişti.


#citește mai departe în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 1-2, anul IV, ianuarie-februarie, 1927.


Foto: facebook Emil Nechifor/Constanta Veche și Ionuț Druche
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 

Citește și:

#citeșteDobrogea. Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

1856
Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

1629
#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

2271
#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

2376
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

1683
#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

1882
#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

1405
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război\

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război" și ziarul „Der Dobrudscha Bote"

1824
#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

2313
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

2931
#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

3273
#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

2567
#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

2311
Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

2459
Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

1547
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

1371
#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

1833
#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

1299
#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1546
#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

773