„Dobrogea Digitală” – „Monumentul triumfal de la Adamclisi” (1977): Legendarul Mars Ultor, divinitatea protectoare de pe „biserica lui Adam”


O nebănuită curiozitate şi un sporit interes între renumitele valori de cultură materială din timpul dominației romane în Dobrogea l-a reprezentat Monumentul triumfal de la Adamclisi - încrustare în piatră a uneia dintre cele mai mari epopei din vechea istorie a României: sângeroasa înfruntare dintre daci şi romani care a stat la baza alcătuirii noastre etnice”, scria istoricul Adrian V. Rădulescu în deschiderea uneia dintre numeroasele sale lucrări închinate acestui tezaur.

Cea mai impunătoare clădire a antichității lăsate țării noastre, „un adevărat act de naștere a națiunii române”, după cum afirma Grigore Tocilescu, Complexul muzeal-arheologic de la Adamclisi (format din Trofeul cu altarul şi mausoleul de pe „Dealul Monumentului", Cetatea Tropaeum Traiani de pe platoul din Valea Urluii şi Muzeul actual „Tropaeum Traiani", amenajat în centrul comunei Adamclisi, în anul 1977) a constituit subiectul a zeci de articole în cotidianul ZIUA de Constanța, cărora li se adaugă cele trei cărți digitalizate și oferite spre lectură virtuală în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța:

Adamclisi. Monumentul triumfal și Cetatea”, editat de Sfatul Popular al Regiunii Dobrogea (1977)

Tropaeum Traiani. Monumentul și cetatea”, de Adrian Rădulescu (1988)

Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu (1977)

 

„Iată însă că lumea modernă a început să-i caute tainele şi să-i înlăture ceaţa groasă ce-l înconjura. Călători cu bune însuşiri cărturăreşti, cutreierînd împărăţia otomană în lung şi în lat, se abat în prima jumătate a sec. al XIX-lea şi pe la Adamclisi şi, fie din curiozitate ştiinţifică, fie din amatorism, încep să cerceteze monumentul, folosind la început cele mai vagi mijloace informaţionale. Astfel, de exemplu, viitorul feldmareşal von Moltke, învingătorul lui Napoleon al III-lea la Sedan, scria în 1837: «Dincolo de Dunăre, două ore şi jumătate de Rasova, am găsit o uriaşa ruină, pe care turcii o numesc Adamclisi - biserca lui Adam. Este o solidă masă de piatră de forma unei cupele, care înainte fusese îmbrăcată în reliefuri şi coloane, ale căror resturi zac împrejur». Şi însemnările lui continuă: «Astăzi, ruina prezintă pe dinafară doar acel cunoscut amestec de piatră nelucrată cu cel puţin tot atîta calcar fin; doar în mijlocul masei se află un fel de miez format din puternice blocuri sparte. Probabil totul este mormîntul unui comandant roman».
Deci, legenda sugerată confuz de numirea turcească - Adamclisi - începe să se destrame, făcînd drum către stabilirea unei identităţi certe.
Doctorul german C. Wutzer, profesor la Universitatea din Bonn, publică şi el o lucrare, descriind cu realism monumentul dobrogean, cu preţioase relatări asupra a trei metope, astăzi pierdute. După mărturiile acestuia, la 1856, cînd îşi făcuse cercetările, monlfmentul - la înălţimea metopelor - era aproape intact prin suma pieselor pe care le oferea.
Mai apoi, preţioasele indicaţii ale călătorului francez Jules Michel - în memoriul său asupra «Valurilor lui Traian» cît mai ales ale călătorului german Karl Ferdinand Peters, vin să mărească interesul ştiinţific pentru marele vestigiu de la Adamclisi.
Referirile acestora, cît şi altele cîteva, fără prea mare imporanţă, sint cam tot ce au spus călătorii străini din secolul trecut despre marele monument triumfal.
Dar interesul ştiinţific suscitat de importanta relicvă dobrogeană sporeşte considerabil la cercetătorii români.



 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF


Lăsînd de o parte consideraţiile unor intelectuali sau chiar specialişti în
istoria veche a Dobrogei, ne oprim asupra unuia dintre cei mai mari istorici ai ţării noastre, inzestrat cu o frumoasă vocaţie către arheologie şi epigrafie; este vorba de savantul român Grigore Tocilescu. Precedat de Alexandru Odobescu care-i netezeşte oarecum drumul, Gr. Tocilescu, secondat de alţi cîţiva învăţaţi străini, publică în 1895 - in urma unor ani lungi de cercetări efectuate după 1882, monografia «Monumentul de la Adamclisi, Tropaeum Traiani».

Descrierile sînt judicioase, abundă în relevări de amănunte impresionante şi conchid temeinic, pe baza unor atente observaţii: «S-a lămurit misterul monumentului de la Adamclisi; el a fost construit în memoria companiilor lui Traian contra dacilor, într-un loc ce se numea Tropaeum Traiani».

Reconstituirea monumentului într-o primă machetă de ghips va marca o dată importantă în istoria acestei construcţii, ca şi în cea a arheologiei româneşti.
În deceniile următoare, cercetările, reluate sub disciplina metodei ştiinţifice, s-au succedat sporadic, dar cu rezultate dintre cele mai importante pentru completarea datelor ştiinţifice legate de forma arhitecturală sau de semnificaţia istorică a monumentului. Ele se impun prin adevăruri bine statornicite şi dovedesc că monumentul triumfal închinat zeului Marte Răzbunătorul a fost ridicat între anii 106-109 e.n. de către Traian, la sfîrşitul războaielor contra dacilor, fapt dovedit clar de inscripţia care-i aparţine”.



#citește mai departe în Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu (1977)


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.



DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Monumentul Triumfal de la Adamclisi“, de Adrian V. Rădulescu, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

2326
#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan:  Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan: Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

2118
In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

2283
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2220
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2416
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2307
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1897
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1685
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1502
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2506
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2513
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2405
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1975
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1695
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1657
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1409
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3220
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2972
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2195
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2593